amargurài , vrb Definizione
giare amarguras, dispraxeres mannos
Sinonimi e contrari
agiolvare,
amargai,
cungiolvare,
dispiàchere,
ingiolvare
| ctr.
cuntentai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attrister
Inglese
to make bitter
Spagnolo
amargar
Italiano
amareggiare
Tedesco
verbittern.
atejàre , vrb Sinonimi e contrari
intristai
2.
s'ànima mia est atejada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attrister
Inglese
to sadden
Spagnolo
entristecer
Italiano
attristare
Tedesco
traurig werden.
cungiolvàre , vrb Definizione
giare dispraxere, fàere una cosa marigosa (che giolva)
Sinonimi e contrari
agiolvare,
amargurai,
ingiolvare
Traduzioni
Francese
rendre amer,
attrister
Inglese
to grieve,
to make bitter
Spagnolo
amargar
Italiano
amareggiare
Tedesco
verbittern.
grusàre , vrb: gruxare Definizione
incrubare, fàere abbasciare; serrare, nau prus che àteru de is liagas e feridas; iscorare, dispràxere meda coment'e faendho bregúngia / grusare sas pupias, sas pibiristas = serrai is ogus
Sinonimi e contrari
dòrchere,
imbasciai,
incruai*,
ingruxare,
mugrare,
pinnicai
/
serrai
/
scorai
Frasi
sa fiara si est pesada a cadharida e già grusada ◊ presentendhe unu fiore si gruxant e saludant cun rispetu ◊ piús no gruxet su tuju a su pesante giuale chi li faghet sa carena a un'ancuju! (G.Oggiana)◊ gruxeit ancora de piús s'ischina suta de su tribàgliu
2.
benidindhe che a tandho como puru a grusare sas pibiristas mias cun sa friscione de àteras vias! (G.Ruju)◊ bídere e faedhare ti cheria e grusare cun basos sas feridas!
3.
no agato divagos si no cussos, avilidu e grusadu finas oe ◊ ponides sa betzesa in sacrifítziu grusèndhebbos su coro cun sa mente (A.Dettori)◊ at a finire su disterru chi nos grusat sas dies de sa vida! (P.Mossa)◊ mi so grusendhe cun tantos pensamentos
Traduzioni
Francese
baisser,
mortifier,
attrister
Inglese
to lower,
to make bitter,
to sadden,
to dishearten
Spagnolo
bajar,
cerrarse las heridas,
humillar
Italiano
abbassare,
avvilire,
amareggiare
Tedesco
herunterlassen,
beschämen,
verbittern.