isclavài , vrb: isclavare,
iscravare Definizione
pigare e bogare is craos, calare s'incravau de sa grughe; ispicigare, istacare sa cosa cravada, incravada o bene firma, istesiare o pigare e bogare a unu cun sa fortza
Sinonimi e contrari
desclavai,
desenclavai,
irdobbilae,
iscabbúllere,
istacare,
leare
| ctr.
cravai,
inclavai
Frasi
sunt in duos pro ndhe iscravare a Zesugristu dae sa rughe, sa chenàbura santa
2.
teneis trebballu assegurau iscravendu de manu a is isfrutadoris totugantu su ci os ant furau ◊ cudhu fut po torrari a cumenciai su giogu e ci no ndi dh'iant iscravau fut ancora incuni!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déclouer
Inglese
to unnail
Spagnolo
desclavar
Italiano
schiodare
Tedesco
aufnageln.
iscravadúra , nf Definizione
su iscravare
Sinonimi e contrari
iscravamentu
| ctr.
inclavadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
action de déclouer
Inglese
unnailing
Spagnolo
desclavamiento
Italiano
schiodatura
Tedesco
Aufnageln.
ispuntzàre , vrb Definizione
bogare, tirare is púncias
Sinonimi e contrari
ilgiaitare,
stacitai
Traduzioni
Francese
déclouer
Inglese
to unnail
Spagnolo
desclavar
Italiano
schiodare
Tedesco
aufnageln.
sclavài , vrb: isclavai*,
scravai Definizione
bogare is craos; istacare sa cosa cravada, incravada o bene firma punciada, pigare a poderiu, a fortza
Sinonimi e contrari
iscabbúllere,
isclavai,
istacare,
leare
/
iscúrpere
| ctr.
clavai
Frasi
iant scravau su corpus de Gesús e dh'iant trogau cun tiras de linu (Ev)
2.
cust'àxina, de cantu dh'eis incracada, no ndi dha potzu scravai ◊ chi no fut poita, cussu lampu de telèfunu ndi dhu scravau, po su chi costat! ◊ no arrennescia a ndi dha scravai: candu si picigat est peus de sa càncara! ◊ est sidhada che cóciula: mancu cun is tanallas ndi dhi scravas foedhu! ◊ nd'apu scravau prus de deximila francus
Traduzioni
Francese
déclouer,
détacher
Inglese
to unnail,
to detach
Spagnolo
desclavar
Italiano
schiodare,
staccare
Tedesco
einen Nagel entfernen,
lösen.