abejài , vrb Definizione
pentzare meda o èssere apedhiau a calecuna cosa (giogu, trebbalu, àteru), agiummai maniàticu
Frasi
ma lah ca est abejau cun cussa loredha, lah!…
Traduzioni
Francese
se fixer
Inglese
to be a stickler
Spagnolo
tener manía
Italiano
avére una fissazióne
Tedesco
eine fixe Idee haben.
acussolzàre, acussorgiài, acussorgiàre , vrb: acussorjare,
acussorxai,
acussorzare,
acutzorgiai,
cussorzare Definizione
fàere cussòrgia, pònnere o istare a cussòrgia in calecunu logu (ma fintzes nau po gente chentza bestiàmene), portare su bestiàmene a una cussòrgia a pàschere calecunu tempus
Sinonimi e contrari
aposentae,
assemidare
| ctr.
iscussorjare
Frasi
is pastores in su cumunale si acussòrgiant agantu ant connotu ◊ is Seulesus si fuant acutzorgiaus in custus tretus
2.
sa musca detadora est una musca acussorgiada pruschetotu in is coiles
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'établir,
se fixer
Inglese
to settle
Spagnolo
establecerse,
asentarse
Italiano
stanziarsi
Tedesco
sich niederlassen.
atacitài , vrb: tacitai Definizione
pònnere is tacitas, is bullitas
Sinonimi e contrari
acioae,
aciolai,
apunciai,
imbullitare,
impuncitai,
intzoare,
puntzare,
puntzitare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fixer avec des clous
Inglese
to nail
Spagnolo
tachonar
Italiano
imbullettare
Tedesco
mit Zwecken befestigen.
fisciài , vrb: afissare,
fissai,
fissare Definizione
pònnere firmu, chi abbarret firmu; abbaidare a firmu, cun ogos firmos, a sa sighia a sa matessi cosa; decídere o istabbilire calecuna cosa (es. die, mese, una paga o àteru)
Sinonimi e contrari
firmai
Frasi
sa presa de sa currente cheret fissada a su muru
2.
sos ojos mios, che làmpanas atzesas, fissaiant sena mòvere rista sa gianna de sos ballos ◊ a bortas sa maladia de s'ogu naschiat candho una pressona fissàt unu mortu ora meda
3.
a it'ora at fissau sa riunioni su síndigu? ◊ a duchentos francos s'una su preju 'e sa pischedha est fissau (D.Ziranu)
Etimo
spn.
fijar
Traduzioni
Francese
fixer
Inglese
to fix
Spagnolo
fijar,
establecer
Italiano
fissare
Tedesco
befestigen,
fixieren,
starren,
fixieren,
festlegen.
inclavài, inclavàre , vrb: incravai,
incravare,
ingravare Definizione
pònnere is craos, firmare cun is craos, nau mescamente de Cristos o de unu apicau a sa grughe; firmare, agguantare firmu coment'e ponendho craos
Sinonimi e contrari
crocifissare
/
ciaitare,
cravillai,
inciaire,
incravillai,
ingiaitare,
obbilai
| ctr.
isclavai
Frasi
de Deus su Fizu divinu su mundhu at créfiu salvare candho in sa rughe si est lassau incravare (G.Caddeo)◊ su buginu dh'abbrancat una manu po si dha incravai ◊ po ti èssi postu tanti amori ti dh'as bófiu incravai
2.
citu, no musciat, incravau in fundu de s'errori
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
crucifier,
enfoncer,
fixer
Inglese
to crucify,
to hammer
Spagnolo
crucificar,
enclavar
Italiano
crocifìggere,
confìggere
Tedesco
kreuzigen,
annageln.
isperelàre , vrb Definizione
abbaidare giaendho atentzione meda, agiummai coment'e perdendho is ogos
Sinonimi e contrari
disocrare
Frasi
duritamus isperelendhe sos cunzados nostros
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fixer
Inglese
to stare
Spagnolo
clavar la vista
Italiano
guardare fisso
Tedesco
starren.
lóru , nm: lou,
lovru Definizione
corria longa de pedhe de bulu a una pígiu, lada unos duos o tres centímetros, po acapiare su giuale a is corros de is boes (si narat fintzes de una genia de fune ladita de pramma, téssia cun tres codriolas prus fines): lovru est a logos su chi aterue narant presorzu, lióngiu / min. loritu = corria de pedhe; tirare sos loros = pònnere in galera
Sinonimi e contrari
cinsòrgia,
cussorza 1
Frasi
milli isperas atzendhent in su coro a su massaju chi at prontu aradu, loru e redinaju e su giú e s'abba est isetendhe (F.Sechi)
2.
cussa est zente de malu loru, a boche àere postu a un'ala sentza ischire mancu proite!
3.
sa cresura de su tempus at brincau po istuturare lovros, po truncare su chircu de sa timória (G.Brocca)
Cognomi e Proverbi
smb:
Loru
Etimo
ltn.
lorum
Traduzioni
Francese
courroie de cuir pour fixer le joug aux cornes
Inglese
yoke strap
Spagnolo
rolla
Italiano
giuntóia
Tedesco
Zugstrang.