abejài , vrb Definizione pentzare meda o èssere apedhiau a calecuna cosa (giogu, trebbalu, àteru), agiummai maniàticu Frasi ma lah ca est abejau cun cussa loredha, lah!… Traduzioni Francese se fixer Inglese to be a stickler Spagnolo tener manía Italiano avére una fissazióne Tedesco eine fixe Idee haben.

acussolzàre, acussorgiài, acussorgiàre , vrb: acussorjare, acussorxai, acussorzare, acutzorgiai, cussorzare Definizione fàere cussòrgia, pònnere o istare a cussòrgia in calecunu logu (ma fintzes nau po gente chentza bestiàmene), portare su bestiàmene a una cussòrgia a pàschere calecunu tempus Sinonimi e contrari aposentae, assemidare | ctr. iscussorjare Frasi is pastores in su cumunale si acussòrgiant agantu ant connotu ◊ is Seulesus si fuant acutzorgiaus in custus tretus 2. sa musca detadora est una musca acussorgiada pruschetotu in is coiles Etimo srd. Traduzioni Francese s'établir, se fixer Inglese to settle Spagnolo establecerse, asentarse Italiano stanziarsi Tedesco sich niederlassen.

atacitài , vrb: tacitai Definizione pònnere is tacitas, is bullitas Sinonimi e contrari acioae, aciolai, apunciai, imbullitare, impuncitai, intzoare, puntzare, puntzitare Etimo srd. Traduzioni Francese fixer avec des clous Inglese to nail Spagnolo tachonar Italiano imbullettare Tedesco mit Zwecken befestigen.

fisciài , vrb: afissare, fissai, fissare Definizione pònnere firmu, chi abbarret firmu; abbaidare a firmu, cun ogos firmos, a sa sighia a sa matessi cosa; decídere o istabbilire calecuna cosa (es. die, mese, una paga o àteru) Sinonimi e contrari firmai Frasi sa presa de sa currente cheret fissada a su muru 2. sos ojos mios, che làmpanas atzesas, fissaiant sena mòvere rista sa gianna de sos ballos ◊ a bortas sa maladia de s'ogu naschiat candho una pressona fissàt unu mortu ora meda 3. a it'ora at fissau sa riunioni su síndigu? ◊ a duchentos francos s'una su preju 'e sa pischedha est fissau (D.Ziranu) Etimo spn. fijar Traduzioni Francese fixer Inglese to fix Spagnolo fijar, establecer Italiano fissare Tedesco befestigen, fixieren, starren, fixieren, festlegen.

inclavài, inclavàre , vrb: incravai, incravare, ingravare Definizione pònnere is craos, firmare cun is craos, nau mescamente de Cristos o de unu apicau a sa grughe; firmare, agguantare firmu coment'e ponendho craos Sinonimi e contrari crocifissare / ciaitare, cravillai, inciaire, incravillai, ingiaitare, obbilai | ctr. isclavai Frasi de Deus su Fizu divinu su mundhu at créfiu salvare candho in sa rughe si est lassau incravare (G.Caddeo)◊ su buginu dh'abbrancat una manu po si dha incravai ◊ po ti èssi postu tanti amori ti dh'as bófiu incravai 2. citu, no musciat, incravau in fundu de s'errori Etimo srd. Traduzioni Francese crucifier, enfoncer, fixer Inglese to crucify, to hammer Spagnolo crucificar, enclavar Italiano crocifìggere, confìggere Tedesco kreuzigen, annageln.

isperelàre , vrb Definizione abbaidare giaendho atentzione meda, agiummai coment'e perdendho is ogos Sinonimi e contrari disocrare Frasi duritamus isperelendhe sos cunzados nostros Etimo srd. Traduzioni Francese fixer Inglese to stare Spagnolo clavar la vista Italiano guardare fisso Tedesco starren.

lóru , nm: lou, lovru Definizione corria longa de pedhe de bulu a una pígiu, lada unos duos o tres centímetros, po acapiare su giuale a is corros de is boes (si narat fintzes de una genia de fune ladita de pramma, téssia cun tres codriolas prus fines): lovru est a logos su chi aterue narant presorzu, lióngiu / min. loritu = corria de pedhe; tirare sos loros = pònnere in galera Sinonimi e contrari cinsòrgia, cussorza 1 Frasi milli isperas atzendhent in su coro a su massaju chi at prontu aradu, loru e redinaju e su giú e s'abba est isetendhe (F.Sechi) 2. cussa est zente de malu loru, a boche àere postu a un'ala sentza ischire mancu proite! 3. sa cresura de su tempus at brincau po istuturare lovros, po truncare su chircu de sa timória (G.Brocca) Cognomi e Proverbi smb: Loru Etimo ltn. lorum Traduzioni Francese courroie de cuir pour fixer le joug aux cornes Inglese yoke strap Spagnolo rolla Italiano giuntóia Tedesco Zugstrang.

«« Cerca di nuovo