bracuítu , nm: bricuitu,
brucuitu,
bruculitu,
brucullitu Definizione
genia de broca pitichedha a tzugu longhitu; genia de tamata longhita
Sinonimi e contrari
brochiolu
/
lorighedha
Frasi
at pigau su brucuitu a portai unu tzicu de piriciou ◊ chi ti arregalis meda, faci de bruculitu! ◊ in cussu bricuitu àcua no ndi capit: piga sa màriga manna!
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
broc,
cruche
Inglese
little jug
Spagnolo
jarrita
Italiano
brocchétta
Tedesco
Krüglein.
mesína , nf Definizione
istrégiu (de linna a doas, o de làuna o de bandone) po portare abba, late, binu e cosas deasi carrigau a loba in àinu o àteru animale: est una genia de carradedha o barrile longu, leat de binti chimbe a baranta, o fintzes chimbanta e prus litros (is mesinas de làuna o bandone portant unu fiancu ladu po dhas pòdere assentare bene a costau a s'imbastu)
Sinonimi e contrari
ttrs. mizina
Frasi
bellas bacas: zughent donzi tita che mesina! ◊ su catigadore a dogni colpu de pè bogaiat una mesina de mustu ◊ su cubedhu no est ne cuba, ne barile e ne mesina
Cognomi e Proverbi
smb:
Mesina
Terminologia scientifica
stz
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
chopine
Inglese
jug
Spagnolo
cubita
Italiano
mezzina
Tedesco
(Wasser,
Wein usw.)Krug.
picéri , nm: pitzeri Definizione
istrégiu piticu, de terra o de imbidru, cun su bicu, a pònnere e betare abba o àteru; genia de casigiolu chi si faet a frores, animaledhos, frutuàrios e àteru po unu santu o fintzes po is piciochedhos; a logos est su frore de s'arenada (su corgiolu assimbígiat a unu brocaledhu e in sa parte aperta est totu a bicos)
Sinonimi e contrari
brocale,
brocalitu,
congiali,
cungiou,
pitzudu 1
/
cdh. piceri
Frasi
piga cussu pitzeri e beta su lati! ◊ custu pitzeri no arreit àcua ◊ fint faghindhe sa suchena cun sos pitzeris prenos de binu
Cognomi e Proverbi
smb:
Pitzeri, Pizzeri
Terminologia scientifica
stz, mng
Etimo
ctl.
pitxer
Traduzioni
Francese
verseuse
Inglese
jug
Spagnolo
cazo
Italiano
bricco
Tedesco
Kanne.