acajonàre , vrb: cajonare Definizione
betare a unu is curpas de unu dannu; fàere dannu, fàere a manera chi unu tèngiat dannu
Sinonimi e contrari
acriminai,
acrupai,
acusai,
imputai,
incrupai,
incausai
/
causai
Frasi
ahi, mi acajonas, tue, e mi das tragos frecuente: mi acusas barbaramente chi ti apo amore afaltzadu! ◊ pustis chi a faedhare mi as fortzadu mi acajonas de aer faedhadu?! (P.Mossa)
2.
tantu dannu reparade chi mi azis acajonadu!
Etimo
itl.
accagionare
Traduzioni
Francese
accuser
Inglese
to accuse
Spagnolo
inculpar,
culpar,
perjudicar
Italiano
incolpare,
cagionare
Tedesco
beschuldigen,
schaden.
addagnài , vrb: addannae,
addannai,
addannare,
addanniai,
dannai Definizione
fàere dannu, dannos; fàere male, guastu / denti addagnada = mantzada
Sinonimi e contrari
guastai,
indomaxai,
nòcere,
scalabrai
| ctr.
sanare
Frasi
sa cilixia at addagnau su trigu ◊ su píbiri no pistis, chi addagnat a su nasu! ◊ custus drucis no addànniant is cascialis
Etimo
spn?
Traduzioni
Francese
endommager
Inglese
to damage
Spagnolo
perjudicar,
dañar
Italiano
danneggiare
Tedesco
beschädigen.
bisastràre , vrb: abbisastrare,
biseltrare,
bisestrare Definizione
pònnere bisestru, fàere istrúpiu, dannu mannu a unu, a una mata, a una cosa
Sinonimi e contrari
abbutinare,
bistrasciare,
degogliai,
destrossai,
iscempiai,
iselmorare,
istropiare
Frasi
s'acheta mi est ruta e si est bisestrada ◊ su bentu de sa malignidade bisastrat sos ànimos trassicos ◊ acudie pínnicos pro sarbare su restu de custa terra nostra bisastrada! ◊ cussu pisedhu si bisestrat cun cussa forramenta, si bi la lassades ◊ nachi unu terremoto at bisestradu su Giapone
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dévaster,
endommager,
nuir
Inglese
to devastate
Spagnolo
perjudicar,
dañar
Italiano
devastare,
danneggiare
Tedesco
verwüsten,
zerstören,
beschädigen.
iscalabràre , vrb: iscalambrare,
iscalavrare,
iscalavriare,
scalabrai Definizione
guastare, segare, fàere dannu, arrasigare sa pedhe
Sinonimi e contrari
addagnai,
indomaxai
/
arroinare,
atzimare,
azinare,
dissantarare,
ifasciare,
irderrúere,
iscempiai,
isciarrocai,
isperrumai,
strupiai
/
iscorazire
Frasi
mi ponzeint manu e mi lasseint che linu bargadadu, ma no mi ant iscalabradu e su chi fia so ◊ bi aiat tres ómines chin sa conca iscalavriata dae sos carches de sos animales ◊ cusse chin su bachedhu m’iscalavriaiat su gatile, chi giuchia sèmpere a bullones e ispilitu
Etimo
spn.
descalabrar
Traduzioni
Francese
endommager
Inglese
to damage
Spagnolo
perjudicar,
dañar
Italiano
danneggiare
Tedesco
beschädigen.
nòcere , vrb: nòchere,
nòciri,
nògere,
nòghere,
nògiri,
noxi 1,
nòxiri Definizione
fàere dannu o male, pònnere neghe a sa salude, a sa nedidesa de su cristianu, de sa cosa, de s'animale o matedu / pps. nóchidu, nóciu, nógiu (nó-ci-u, nó-gi-u)
Sinonimi e contrari
addagnai,
danneficai,
indomaxai,
scalabrai
| ctr.
giuai,
rechèdere
Frasi
is mortos no podent nògere a nemos ◊ ello chie ti est nochendhe chi no ti podes irbojare? ◊ no ti dha provis meda sa conca, no ti noxat!…◊ a isse no li noghet ne caldu e ne fritu ◊ no si at a noxi prus nisciunu ingannu ◊ su mufore noghet a sas binzas ◊ a sa màchina li noghet a la dassare fora ◊ no ti pighis ferenu ca ti nocit!◊ cust'ària ti nogit!◊ su chi apu fatu no mi est nóciu
2.
fuo zente connota e logos mios, mi noghet su tocu ’e sas campanas (A.Spano)
Etimo
ltn.
nocere
Traduzioni
Francese
nuire
Inglese
to harm
Spagnolo
perjudicar,
dañar
Italiano
nuòcere,
pregiudicare
Tedesco
schaden.
tacài 1 , vrb: tacare Definizione
pònnere taca, imbrutare faendho tacas; nòghere a sa salude
Sinonimi e contrari
ammaciae,
macrare,
maculai 1,
punciai
| ctr.
smanciai
/
aciacai,
atzacorare,
inciacai,
nòcere,
tachignare,
tunconire
Frasi
no bortes s'imbustu a s'infache, si no cheres a lu tacare ◊ su sutzu de sa melaeranu tacat e no ndhe andhat prus ◊ e za no tacat, mih, su mústiu!…◊ si no ti pones guantes a tirare erba ti tacat sas manos
2.
su bentu fritu no ti at mai tacadu e ne fatu male ◊ su bene sou za est seguru: no siat chi bi lu tachent sos fritos de bennarzu, puru!…
Etimo
ctl.
tacar
Traduzioni
Francese
tacher,
nuire
Inglese
to stain,
to injure
Spagnolo
manchar,
perjudicar la salud
Italiano
macchiare,
chiazzare,
nuòcere
Tedesco
beflecken,
schaden.