afarcài , vrb: afracai,
afracare 1,
afrachiai 1,
afrachiare,
afrancai,
afrancare,
fracae,
fracai Definizione
andhare o lòmpere apitzu de unu cun in manos, o cun àtera cosa o fintzes solu a foedhos, a briga, su si betare apitzu de ccn. cun fortza e cun intentzione mala; fintzes acostire po istare prus acanta, nau de persona in bonu
Sinonimi e contrari
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
agguantai,
carrabbusai,
trubare,
tzurricare
/
allupiri,
atzurrire,
botzicare
Frasi
po no arrui si est afrancau a sa funi ◊ comenti cudhu dh'iat nau s'annomíngiu si dhi fiat afarcau coment'e unu tzurpu ◊ is invitaus si afracant po pigai su postu ◊ su cani si est afracau a mussiai ◊ su lupu afracat s'angioni ◊ mi seo afrachiau a pitzu de cudhu
2.
che àbbili mi as afracau! ◊ candu dh'at biu mi dh'at afracau… ndi dhi at nau de dónnia colori! ◊ est istau issu chi mi ch'est afracau a pitzu!
3.
comenti at biu su dinai in terra si nc'est afracau ◊ si ndi funt afracaus asusu ◊ cussos funt basadores: comente ti bient ti che afràchiant apitzu a basare!
4.
fortzis nontesta ti bolias afracai a mei po ti callentai!
Cognomi e Proverbi
prb:
su cani arrabiau si afracat a is cratzonis de su straciau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'élancer,
se lancer
Inglese
to rush,
to hurl oneself
Spagnolo
arrojarse,
acometer
Italiano
slanciarsi,
avventarsi
Tedesco
sich werfen.
allupíri , vrb rfl: allupriri,
allurpire,
allurpiri Definizione
su si betare che lupu, papare che lupu, aira
Sinonimi e contrari
afarcai,
allupiare 1,
botzicare,
ingolopire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se jetter sur la nourriture,
se gaver
Inglese
to throw oneself like a wolf,
to gulp down
Spagnolo
atracar,
hartar
Italiano
avventarsi come un lupo,
ingozzarsi
Tedesco
gierig essen.
assupríre , vrb: suprire* Definizione
lòmpere a unu logu, lòmpere cun sa manu a una cosa, giare a pitzu a unu o a calecuna cosa (po fàere trebballu, atripare, furare o àteru); batire cosa, bènnere de cosa; contivigiare, fàere calecuna cosa; giare, aporrire
Sinonimi e contrari
acodie,
arrivire,
ciòmpere,
cròmpere,
lòmpere
/
agiudai,
batire,
donai,
frunire
| ctr.
andai,
tocai 1
Frasi
no bi assuprimus a fagher dinari gai meda pro cussa còmpora ◊ a ite ora assuprides a bidha? ◊ in cussu bi at assupridu zente e barigada mi che est s'ora ◊ tropu in artu est cussa cosa e dae terra no assupro a la leare ◊ si ti assupro a fuste ti ponzo in tàulas de letu! ◊ li sunt assupridos a lu mazare, ca l'ant agatadu solu
2.
in cudhu tempus de bisonzu issos mi ant assupridu ◊ dinari a nois no nos ndhe assuprit dae logu perunu
3.
sas notíscias de s'argumentu mi las at assupridas tia Cubeddu de S'Ulumedu (G.Addis)
Traduzioni
Francese
survenir
Inglese
to arrive,
to throw oneself
Spagnolo
sobrevenir,
lanzarse
Italiano
sopraggiùngere,
avventarsi
Tedesco
überraschend kommen.
atzurríre , vrb Definizione
lòmpere, giare o pònnere is manos apitzu a ccn.; pigare a atzúrridos
Sinonimi e contrari
afarcai,
botzicare,
intriglire,
tzurricare
/
afrontai,
agiostrare,
atzuridare,
cadojare,
iscamurriare,
rumbicare
Frasi
est unu cane chi si atzurrit deretu a su furisteri ◊ Pepedhu perdeit su sentidu, atzurreit su mastru de linna e ambos si mazeint che sa fae (G.Addis)
Traduzioni
Francese
se jeter,
se lancer
Inglese
to throw oneself
Spagnolo
lanzarse
Italiano
avventarsi
Tedesco
sich stürzen.
botzicàre , vrb rfl Definizione
lòmpere a pitzu a unu po dhi fàere male
Sinonimi e contrari
afarcai,
allupiri,
atzurrire,
intriglire
/
carriai
Frasi
si li sunt botzicaos sos canes ◊ sa martinica si li est botzicada a supra e li at irbinarjau sas bestes
2.
issu ligabat a pisíliche sas ballizas e si las botzicabat a pala
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se jeter (sur),
se lancer (sur)
Inglese
to throw oneself
Spagnolo
abalanzarse
Italiano
avventarsi
Tedesco
sich stürzen.
trambuscàre , vrb: trobbuscare,
trubbuscare,
trumbuscare,
trummuscare Definizione
pònnere avolotu, fàere murigu, pesaresindhe cun fortza po aferrare a ccn. o ccn. cosa, iscúdere, atumbare o àteru deasi; nau de su tempus, isconciare, cambiare in malu / oju trambuscadu = malu, malàidu
Sinonimi e contrari
agegherai,
assulurgiare,
isciuliai,
ispabuciare,
trumbugliai
/
afarcai,
salargiare,
trubare
Frasi
arribbaos a cara a unu tzilleri cumintzant a si trubbuscare: una tropa de zòvanos s'est iscudendhe e picandhe a predas ◊ su procu de pressorju trumbuscadu chin su tirju s'arràsciat su pojolu ◊ cust'atzorodhu at trambuscadu totu sas datas e no si cumprendhet prus nudha ◊ bentos de gherra si sunt trambuscados
2.
cust'ómine giughiat un'oju trambuscadu, ma no fit feu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mettre en émoi,
se jeter (sur)
Inglese
to cause a turmoil,
to throw oneself
Spagnolo
alborotar,
lanzarse,
arremeter
Italiano
subbugliare,
avventarsi
Tedesco
in Aufruhr versetzen,
sich stürzen.