iferchidúra , nf: infelchidura,
inferchidura,
infilchidura Definizione
su iferchire; múzulu o truncu de mata o de prantone isconcau e innestau, iferta; css. cosa posta a crèschere a pitzu o coment’e aciunta a un’àtera (fintzes infetu in sa carena); cropu giau a ifurconadura, a punghidura
Sinonimi e contrari
iferca,
iferchinzu,
ifertura,
infertu,
insidu
/
cdh. infilchitura,
infirchidura
Modi di dire
csn:
s'i. tenet, no tenet = pigat, crescit, no pigat, si sicat; betàrendhe sas i. = mòereche sas isticas iferchidas
Frasi
si si che sicat s'inferchidura restat su pirastru ismutzurradu ◊ faghiat inferchiduras in piantas de dogni zenia ◊ fut inferchidore bonu, ma no sempre s'inferchidura teniat
2.
pro crèschere sos donos de natura bi cheret de iscola imparamentu, chi est pro sa mente umana inferchidura (L.Marteddu)
4.
a sos poetas de prima essida Sassu lis at dadu un'inferchidura de puntorzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
greffe,
inoculation
Inglese
graft
Spagnolo
injerto,
inoculación
Italiano
innèsto,
inoculazióne
Tedesco
Veredeln,
Impfung.
iferchíre , vrb: ifirchire,
ifischire,
ifrechire,
infelchire,
inferchire,
infeschire,
infilchire,
isfelchire Definizione
intrare o fichire una cosa in s’àtera, nau mescamente de su intrare unu cambu noàdile cun pagos ogos (istica, iferta) de una linna in su múzulu (o truncu immuciurrau) de un’àtera a manera chi in custa crescat sa matessi linna de su cambu nou; si narat fintzes de su vacinu chi si faet a is sanos po pigare s’infetu de una maladia chentza bènnere graves ma de abbarrare amparaos de no dh'aciapare prus
Sinonimi e contrari
felchire,
fichire,
incirai,
infèrchere,
infèrrere,
infrissire,
innestare,
schidonai,
tzacare
Modi di dire
csn:
i. sa sartitza = pònnere sa sartza o purpuza cundhida in s'istentina; i. s'acu = ifilare s'agu
Frasi
sas dentes suas parent infeschidas ◊ sa pupiedha de istratzu zughiat aguzas ifischidas ◊ leat s'aguza e si che l'infilchit in sos benujos ◊ at intzichidu sa cresura de sazos chi no b'iferchit mancu su porcu ◊ at isfelchidu unu bículu de saltitza in s'ispidu
2.
sonniaiat chi fit dendhe sa meighina, immamendhe, pudendhe, ifischendhe, binnennendhe (S.Patatu)◊ a iferchire sos ozastros a isse l'aiant imparau sos prades
Etimo
ltn.
infercire
Traduzioni
Francese
enfiler,
greffer,
ensacher,
inoculer
Inglese
to graft,
to sack,
to stick
Spagnolo
espetar,
injertar,
inocular
Italiano
infilzare,
innestare,
insaccare,
inoculare
Tedesco
aufziehen,
veredeln,
einimpfen.
ifertúra , nf: infertura Definizione
múzulu, fundhu isconcau chi portat iferta o istica, ma fintzes su innestare una linna a un’àtera / genias de i.: a ogu, a pértia, a isperradura, a iscudetu; i. de pigota = vacinu de pigota
Sinonimi e contrari
iferchidura,
infertu,
insidu,
intannu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
greffe
Inglese
graft
Spagnolo
injerto
Italiano
innèsto
Tedesco
Veredeln.
incirài , vrb: insidai,
intzidai,
intzirai Definizione
pònnere cambu nou, un'iferta, in sa linna de àtera mata po dhi fàere bogare frutu diferente; fintzes giare a pentzare una cosa chentza dha nàrrere ladina o apostadamente
Sinonimi e contrari
iferchire,
innastare
Frasi
no s'iscít chini dh'at intzirau cuss'olivàriu
Etimo
ltn.
insitare
Traduzioni
Francese
greffer
Inglese
to graft
Spagnolo
injertar
Italiano
innestare
Tedesco
veredeln.
infèrrere, infèrri , vrb: infèrriri,
insèrrere Definizione
imbàtere, lòmpere o andhare a calecunu logu (e si podet nàrrere fintzes de tempus), essire de sa làcana e intrare in àteros terrenos; foedhandho de matas, pònnere is ifertas in is truncos immuciurraos po fàere matedu méngius, o, foedhandho de meighinas, giare o fàere su vacinu po no pigare una maladia / pps. infertu / maneras de infèrriri una mata: a ogu, a cambu intr'e su croxu e su truncu, a pértia in su truncu isperrau
Sinonimi e contrari
afèrrere,
imbàtere
/
atumbae
/
iferchire,
ifèrrere,
incirai
/
aciúgnere
Frasi
ch'est infertu in Gavoi a si comporare brocas ◊ custa borta parit ca nci dha inferrit: est sa de tres bortas chi donat s'esami! ◊ tuviduvi c'est infertu a incudheni ◊ l'at infertu un'istocada a petorras ◊ aundi nc'inferrit custu camminu? ◊ candu un'abi nc'inferit in logu chi dhoi at frori bandat a su casidhu e avisat is àteras ◊ apo infertu sos murros a su muru!◊ sa pompa inferrit s'àcua atesu, si dhui at pressioni ◊ chini no tenit funtana si depit inferri a un'àtera domu po s'àcua
2.
nci at a inferri apustis de s'arragorta a torrai a acorrai su cuntzillu comunali ◊ a passai su cumbidu nci at a inferri a cras a merí
3.
cussa mata de pirastu est chena de inferri ◊ is pillonàcius dhus inferint
4.
si podet insèrrere una murga de orrobba a sa fardeta
Etimo
ltn.
inferre
Traduzioni
Francese
joindre,
greffer
Inglese
to reach,
to graft
Spagnolo
llegar,
injertar
Italiano
giùngere,
innestare
Tedesco
ankommen,
veredeln.