abiàlzu , nm: abiàrgiu 1,
abiarzu,
abriaxu,
apeàrgiu,
apearju,
apiarju Definitzione
genia de aprigu (o istrégiu) a bisura de túmbaru o de cascita fatu apostadamente po s'abe; logu, tretu ue si ponent is casidhos, prus che àteru in logu chi no dhi tocat bentu meda, logu solianu
Sinònimos e contràrios
bugnu,
caidhu,
casa,
mógiu,
moitedhu
/
casidhaju,
casidhera
Frases
sa lestra abiana faghet catza in s'abialzu ◊ sa múghida coment'e de apiarju dae largu s'intendhet tretu meda
2.
passeint sos annos de pitzinnia e gioventura in s'abialzu
Terminologia iscientìfica
sbs
Ètimu
ltn.
apiariu
Tradutziones
Frantzesu
ruche
Ingresu
beehive
Ispagnolu
colmena
Italianu
alveare
Tedescu
Bienenstock.
caídhu , nm: casidhu Definitzione
genia de aprigu a bisura de tumborru o de casceta fatu apostadamente po niu de s'abe; istrégiu de ortigu coment'e carcida po múrghere; in cobertantza, a logos dhu narant a sa natura de sa fémina / sa parte de aintru de su c. = meséntzia, s'apertura inue s'abe intrat o essit = sa mosta; c. òrfanu = chentza s'abe reina; insedhai su c. = cuncordare su casidhu cun totu su chi dhi dhue serbit
Sinònimos e contràrios
abialzu,
bugnu,
casa,
casidhada,
colmena,
mógiu,
moitedhu,
tulu
/
murghijola
Maneras de nàrrere
csn:
ufrare a casidhu, fagheresiche a c. = ufrare meda, nadu fintzas in cuguzu pro arrennegu mannu; segai o ispitzai is casidhus = cincinai, binnennai o bogare su mele; fai sa conca che unu caidhu = che moju, che in moida de rios, dare ifadu faedhendhe a meda
Frases
sas abes current totu a su casidhu ◊ candu ispitzat is casidhus bogat meli a cobedinas
2.
dh'iat fatu sa conca che unu caidhu ◊ megas de mi fai sa conca cumenti a unu casidhu de abis, cun custus isciollórius! ◊ fit ufradu a casidhu contra a mie e no mi at mancu rispostu
3.
comenti nant is pastoris, innòi nci perdeus su lati cun su casidhu
Sambenados e Provèrbios
smb:
Casiddu
Terminologia iscientìfica
sbs, stz
Ètimu
ltn.
quasillum
Tradutziones
Frantzesu
ruche
Ingresu
apiary
Ispagnolu
colmena
Italianu
alveare,
àrnia
Tedescu
Bienenstock.