abbrentài , vrb rfl Definitzione atrotogiare coment'e bogandho sa bentre, comente faet su linnàmene friscu Sinònimos e contràrios abbajonare, allachedhare, atrotiai | ctr. istirare Terminologia iscientìfica fst Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu plier Ingresu to bend Ispagnolu alabearse, combarse Italianu piegarsi, incurvarsi Tedescu sich biegen.

aúlghere , vrb: aúrghere Definitzione mòvere, pruschetotu nau de gente, in su sensu de si girare o s’incrubare, po comente unu est grassu / pps. aúlghidu Sinònimos e contràrios indugi, muciare, tròdhiri / aggafiare Frases no si podet aúrghere, mancu, de cantu est rassu ◊ dae sas concutzas e dae tratalios ti che ingrassas chi mancu ti aulghes! (Piras) Ètimu ltn. a(d) + urgere Tradutziones Frantzesu plier, bouger Ingresu to bend, to stir Ispagnolu inclinarse, moverse Italianu piegarsi, muòversi Tedescu sich bücken.

ingruxàre , vrb Definitzione abbasciare ccn. cosa a una parte (es. sa conca o àteru); fàere totu trotu Sinònimos e contràrios ancrucare, dòrchere, grunare, grusare, imbasciai, incruai, incrunai*, ingrussiare / atuturae, indortigare Frases s'ingruxant piús de su normale chi azummai si truncant s'ischina ◊ sos chercos los at ingruxados su bentu ◊ che teracos ingruxant sa conca a donzi móvida de su padronu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare… ◊ a sa losa m'ingruxo cun devotu riguardu ◊ si devet ingruxare de fronte a sos meres Tradutziones Frantzesu s'incliner, baisser, se courber Ingresu to bend down Ispagnolu inclinarse Italianu inchinarsi, piegarsi Tedescu sich neigen.

«« Torra a chircare