bída , nf: bita,
vida* Definitzione
su naschire, crèschere e mòrrere de totu is cosas, ma mescamente de is organísimos animales e vegetales, genia de fortza, de capacidade chi custos tenent de si mòvere, de fàere, de cambiare, de si adatare a s'ambiente e, in is organísimos superiores (su cristianu) de pentzare, cumprèndhere e imbentare: in su primu sensu est fintzes su tempus chi si durat bios; su esístere de is umanos / truncare, leare sa bida a unu = bochíere
Frases
sa bida est una furriada de manu ◊ sa bida, a chie li morit de sos de domo in gherra, si serrat in cue! ◊ sa bida nostra si nche colat coment'e unu piritzoledhu (S.Manconi)◊ Cristos sa bida za l'at gherrada! ◊ cussu locu ndhe torrat a bita fintzas sas pretas!
2.
cantas provistas e mannas incunzas suoraas pro nudha, a bida de no morre!
Tradutziones
Frantzesu
vie
Ingresu
life
Ispagnolu
vida
Italianu
vita
Tedescu
Leben.
chínciu , nm: chintu,
chintzu,
chitu,
chitzu,
cinsu Definitzione
su tretu de sa carena de su cristianu in mesania, totu a inghíriu e unu pagu prus fine / gherrare a chintzu, leare, aferrare a chitu partidu = cun sos bratzos betados a inghíriu de su chitu de s'àteru, zogare a istrampadas
Sinònimos e contràrios
chintzale,
cintroxu,
sintzu
/
tzinta
Frases
su chitzu sou no est prus sútile ◊ bi fit su fàmine a chintu ◊ sunt zocandhe un'istrumpa a chitu partidu ◊ de chintzu est bèni fata, cussa picioca ◊ cussa picioca giughet su chintu che anedhu ◊ aciuvau in s'àcua fintzas a chintzu, coberat músculus cun is peis
Terminologia iscientìfica
crn
Ètimu
ltn.
cinctus
Tradutziones
Frantzesu
taille
Ingresu
waist
Ispagnolu
cintura
Italianu
vita (parte del còrpo)
Tedescu
Taille.
desbaratàre , vrb: disbaratai,
disbaratare Definitzione
fàere vida irregulada, fàere s'isperditziau, ispèrdere o perdimentare sa cosa, pesare a bolare sa cosa, ispaciare a tropu; nàrrere o fàere ispropósitos / disbaratai un'animali = pònnerelu a tropu a triballare
Sinònimos e contràrios
aperdimentare,
distrúere,
isbaire,
ispazetare,
ispèldere,
ispeldisciare,
istravuciare
/
desatinai
| ctr.
avitare
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
mener une vie déréglée
Ingresu
to lead a dissolute life
Ispagnolu
desbaratar
Italianu
menare una vita sregolata
Tedescu
ein unsittliches Leben führen.
vída , nf: bida,
vira,
vita 2 Definitzione
su naschire, crèschere e mòrrere de totu is cosas, ma mescamente de is organísimos vegetales e animales, genia de fortza, de capacidade chi custos tenent de si mòvere, de fàere, de cambiare, de si adatare a s'ambiente e, in is organísimos superiores (su cristianu) de pentzare, cumprèndhere e imbentare: in su primu sensu est fintzes su tempus chi si durat bios / min. vidighedha, nau fintzes in su sensu de v. metzana, difícile, de istare male
Sinònimos e contràrios
| ctr.
molte
Maneras de nàrrere
csn:
s'àtera v. = sa vida chi bi tiat èssere apustis de sa morte; a v. leada = in donu e pro tota vida; pigai sa v. a unu = leàre sa vida, bochírelu; fai v. mala = istare o èssere in su bisonzu (o, chistionendhe de su cumportamentu, fàghere male, èssere dados a su víssiu, bíviri a sa v. irada); no ndi pòdiri sa v. = sufrire meda de no agguantare prus; lèzere o purgare sa v. a unu = chircare, de unu, totu su male chi at fatu, abberu siat o nono; fàgheresi sa vida (triballendhe) = balanzare, batire su tantu de campare; a totu vira, vida vida (durada)= totu sa vida; ponnerebbei, lassarebbei sa v. = mòrrere in carchi dificurtade o logu perigulosu; ti siat cara sa vida chi!…= genia de ammaletzu, arguai a tui chi!…
Frases
in custu mundhu totu su chi est vida rispetade! (A.Palitta)◊ a chie de vida brivant, a chie de fama e onore ◊ sa vida nostra est mesurada ◊ fatzu una vira sdegoliara ◊ vida, che mama t'istimo e ti addoro (P.Secchi)◊ ti ndi as a regordai po totu vida ◊ chini est ch'in custu mundu podit nai chi sa vida dha serrat bèni o mali (Maxia L.)◊ ti aspeto totu sa vita! ◊ non cherent mancu immazinare una vita chena cussu frate de intratura!
2.
fémina mala, cussa, chi ligit sa vira a sa genti in mesu de s'arruga! ◊ li faghiat sas ficas e li leziat sa vida ◊ cussos tribagliantes si faghent sa vida ◊ cussu faghet su guardianu in domo de don Zuanne chena èssere pagadu, a vida leada ◊ cussu dispiaghere li at leadu annos de vida! ◊ vi at crapàrgios chi sunt vida vida chin crapas ◊ no bi andhes ca bi lassas sa vida!
3.
ti siat cara sa vida chi in preséntzia mia usis prus unu chistionai pagu rispetosu!
Ètimu
ltn.
vita
Tradutziones
Frantzesu
vie
Ingresu
life
Ispagnolu
vida
Italianu
vita
Tedescu
Leben.