conchinàre , vrb: corchinare Definitzione
lassare andhare a cropu sa conca fache a denanti, comente faet chie est dormindhosi chentza istare crocau, ciciu; cricare de furriare o de cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa, mescamente su chi no bolet; bènnere a conca
Sinònimos e contràrios
isconchinare,
tzurumbecare
/
conchizare
/
abbuvonare,
acucai,
indúere,
indugi,
tentoxare
| ctr.
ibbortare,
storrai
2.
a fúria de tantu tzarrare che l'at conchinadu a partire ◊ at fatu at fatu fintzas chi mi che at conchinadu: su nàrrere chi fia contràriu!…◊ candho un’ómine che córchinat una fémina a fàghere su chi no cheret est malu! ◊ istade a s’acontu chi su coro vostru non si che lasset corchinare! (Bb)
3.
si li cónchinat no abbàidat a nudha ◊ oe no li cónchinat de andhare a piata
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
convaincre persuader
Ingresu
to persuade
Ispagnolu
inducir,
persuadir
Italianu
indurre,
persuadére
Tedescu
veranlassen,
überzeugen.
conchizàre , vrb Definitzione
cricare de furriare o cumbínchere a unu a fàere calecuna cosa, mescamente su chi no bolet
Sinònimos e contràrios
conchinare
Frases
si fit posta a mi cumbínchere a istare umpare a sa famíllia sua, ma no mi so fatu conchizare (I.Flore)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
convaincre
Ingresu
to convince
Ispagnolu
inducir,
persuadir
Italianu
indurre,
convìncere
Tedescu
veranlassen,
überzeugen.
cumbínchede, cumbínchere , vrb: cumbinci,
cumbínghere,
cunvinci,
cunvínciri Definitzione
fàere a manera chi unu càmbiet idea, chi adduat e siat a s'idea de un'àteru / pps. cumbintu, cumbissu
Sinònimos e contràrios
| ctr.
ibbortare,
istorrai
Frases
cheriat cumbínchede a issu etotu e po cussu aiat fatu totu cussos arresonamentos
Tradutziones
Frantzesu
convaincre
Ingresu
to convince
Ispagnolu
convencer
Italianu
convìncere
Tedescu
überzeugen.