achipíre, achipíri , vrb Definitzione
fàere meda in pag'ora; fàere a ora, a tempus
Sinònimos e contràrios
achivire,
aciviri,
acodie
Maneras de nàrrere
csn:
a. bisonzu = resèssere a fàghere; a. a su dovere = atèndhere a su dovere, fai unu doveri
Frases
chie est lestru e cabosu achipit in su tribàgliu ◊ a cosire a màchina s'achipit prus chi no a manu ◊ pro achipire faghide cun ambas manos! ◊ tocat de achipire si cherimus cumprire su tribàgliu! ◊ triballu inzotosu no si ndhe achipit ◊ si s'achipit de coro su dovere che passat su tempus prus serenu
2.
chi ia achípiu a su pulma no ndhe fui torrau a pei ◊ su tempus est lestru e deo no poto achipire: lu giuto a tretu e mi at bell'e sighidu (N.Pianu)◊ oe no dh'achípio a fàere custa faina: che dh'acabbo cras ◊ candu est meda, in logu de asfaltu s'àcua no benit achipia
Ètimu
itl.
accivire
Tradutziones
Frantzesu
faire vite,
travailler efficacement
Ingresu
to get through a big piece of work,
to work with efficacy
Ispagnolu
despachar
Italianu
sbrigare mólto lavóro in pòco tèmpo,
lavorare con efficàcia
Tedescu
leisten,
schaffen.
arrampedhài , vrb: arrempedhare,
arrempellare,
arrepellare,
arrumpellare,
rempellare Definitzione
essire rempellu, fàere su rempellu, su reberde, su tostau, cricare de si firmare, de no pònnere mente a s'àteru, o fintzes fàere fortza po mantènnere o aguantare un'àtera fortza contrària
Sinònimos e contràrios
ammutighinare,
apoderai 1,
arrebbellai,
arrebedhai,
arrepiconare,
calchedhare,
screnciai
/
apontedhae
Frases
apo fatu male a mi arrepellare a babbu! ◊ no apretedas s'isprone a su póveru runtzinu, si no in mesu caminu si arrempellat apuradu (F.I.Mannu)◊ bonu s'àinu, ma sa motocicreta puru, candho si arrempellat, e chie la faghet partire?! ◊ su rellozu si est arrepelladu e… frimmadu
2.
arrampedhaus in tres e tiraus impari po acollai su malloru!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
s'obstiner,
s'entêter
Ingresu
to jib
Ispagnolu
emperrarse,
oponer resistencia
Italianu
impuntarsi,
oppórre resistènza
Tedescu
sich versteifen,
Widerstand leisten.
arrebedhài , vrb: arrepedhae,
arrepedhai,
arrepedhare Definitzione
fàere fortza po no si lassare dominare; fàere fortza po no pònnere mente
Sinònimos e contràrios
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai*,
calchedhare,
calchidare,
callidare,
carcinai,
screnciai
Frases
sa màchina est arrepedhada e no si resessit a la pònnere in motu
2.
chi no arrepedhas, tui no ses cuntentu! ◊ ma càstia custu impiegau arrepedhandu a su chi narat su síndhigu!
Tradutziones
Frantzesu
offrir de la résistance
Ingresu
to rebel
Ispagnolu
rebelarse
Italianu
ribellare,
far resistènza
Tedescu
sich erheben,
Widerstand leisten.
ipigiàre , vrb: ispiciare Definitzione
fàere impresse, mescamente fàere impresse is fainas
Sinònimos e contràrios
achipire,
afiliatare,
atoliare,
ispicire,
spodhai
/
ghilghisare
Frases
fit unu cadarone nemmancu bonu a ispiciare sas fainas de maridu in su letu (Ptz.Mura)◊ non est una faina de ispiciare impresse
Ètimu
itl.
spicciarsi
Tradutziones
Frantzesu
se dépêcher
Ingresu
to finish off
Ispagnolu
despachar
Italianu
sbrigare
Tedescu
leisten,
schaffen.
rèndhere , vrb: rèndiri,
rènnere Definitzione
giare frutu, portare badàngiu, prodúere prus de su chi s'ispendhet / pps. réndhidu, resu
Sinònimos e contràrios
frutai,
produire
Frases
si bi ponzo tantu e mi rendhet tantu, cantu bi lucuramus? ◊ istudiendhe no fit a bídere comente e proite sas olias podiant rèndhere de prus, o nessi su tantu de campare ◊ ocannu su bestiàmini at réndiu meda ◊ si no est bèni trabballada, sa terra rendit tropu pagu
Tradutziones
Frantzesu
produire,
rapporter
Ingresu
to bear
Ispagnolu
rendir,
producir
Italianu
rèndere,
produrre
Tedescu
einbringen,
leisten.