insaboriài , vrb Definitzione
giare o pònnere sabore a sa cosa
Sinònimos e contràrios
assainetare,
issaborire
| ctr.
isaboriare
Tradutziones
Frantzesu
donner de la saveur
Ingresu
to flavour
Ispagnolu
sazonar
Italianu
insaporire
Tedescu
schmackhaft machen.
licàldu , agt: licardu,
licarzu Definitzione
nau de cosa de papare, chi est bona saboria, praghillosa, gustosa meda; nau de unu, chi dhi praghent is cosas saborias, chi dhi praghet a papare druches
Sinònimos e contràrios
licantzu,
lichitosu,
lichitu,
licu
/
licàngiu,
licaniàrgiu,
lingherdu
/
cdh. licaldoni
Frases
teniat unu naturale: li aggradaiat sa cosa licarda!
2.
ischia chi fit licarda e li dei su cuntentu ◊ ladinu chi fit licaldu: mentovaiat meda cosa de manigare ◊ at assazadu su giagadu ca ndhe fit licardu meda
Ètimu
itl.
leccardo
Tradutziones
Frantzesu
savoureux,
appétissant
Ingresu
tasty
Ispagnolu
gustoso,
glotón
Italianu
gustóso,
ghiótto
Tedescu
schmackhaft,
gierig,
naschhaft.
licàntzu , agt: licanzu Definitzione
chi praghet meda a papare o a bufare, saboriu
Sinònimos e contràrios
licaldu,
lichitosu,
lichitu,
licoridu,
licu
Frases
sos dulches sardos, cussos trabagliados a sa paesana, sunt de abberu licantzos ◊ pro lu ammasetare l'at imbitzadu cun bucones licantzos ◊ prima lu bufaias cun s'upedhu, su mústiu licantzu
Sambenados e Provèrbios
smb:
Licanzu
Tradutziones
Frantzesu
savoureux,
appétissant
Ingresu
tasty
Ispagnolu
sabroso
Italianu
gustóso,
saporito,
appetitóso
Tedescu
schmackhaft.
piaghíle , agt: pragíbbile,
praxíbbili,
praxibi,
praxili Definitzione
chi tenet gustu bellu; chi praghet, chi ndhe faet praxere
Sinònimos e contràrios
licantzu,
lichitosu,
lichitu,
saboiru
/
ispavolzile,
prexerósigu
| ctr.
dolianu
Frases
est una criadura piaghile ◊ custa palaja est praxili, saboria ◊ custu frutu suciosu est praxibi
2.
custu est unu contu praxibi ◊ s'iscoberri sa língua de is babbus e mamas est istétiu unu trebballu alligru e praxili po is pipius ◊ sa fémina fiat ancora bella e praxibi ◊ custa cumpangia est pagu praxibi!◊ fuant mamentos pagu pragíbbiles, cussos!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
agréable,
savoureux
Ingresu
palatable
Ispagnolu
agradable,
placentero
Italianu
piacévole,
gradévole,
gustóso
Tedescu
angenehm,
gefällig,
schmackhaft.
praghillósu , agt: praighilosu Definitzione
chi praghet, chi faet praxere (ca est bellu, curiosu, bonu, gustosu)
Sinònimos e contràrios
piaghile
Frases
issu cun cussa pariga de bafos biancos fut própriu praghillosu (Deidda-Saderi)◊ at prenu sa carrafina de binu druche e praghillosu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
agréable
Ingresu
palatable
Ispagnolu
agradable
Italianu
piacévole
Tedescu
angenehm,
gefällig,
schmackhaft.
saboíru, sabóiru , agt: saboridu,
saboriu,
saporiu,
saoridu Definitzione
nau de su papare, chi tenet sabore, pruschetotu sabore praghillosu
Sinònimos e contràrios
gultosu,
licaldu,
lichitosu,
lichitu,
licu,
licuridu
/
ttrs. sauridu
| ctr.
isaboriadu,
isàpidu
Frases
bella custa petza de albeghe, saborida e bene cota! ◊ saboriu che sa nuxi est essiu, su pitzicorru!◊ bucone dividiu ist plus saboriu ◊ su tataliu est bellu e saporiu ◊ mi sunt arribbaos sos tziculates, saporios e baratos ◊ bellus saboirus, custus culurgionis! ◊ is pàrdulas cotas in su forru a linna essint prus saboiras
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
savoureux
Ingresu
savoury
Ispagnolu
sabroso
Italianu
saporito,
sàpido
Tedescu
schmackhaft,
wohlschmeckend.