addengàe, addengài , vrb: dengai* Definition
pigare a unu cun denghes, a frandhigos, a milindros (o fintzes su si fàere pigare deosi)
Synonyms e antonyms
afissiai,
ammelindrare,
annenneriai,
dangherare,
fiacare,
imberriare,
imbimbinare
Sentences
issa totu dh'addengara e po denghi dhu narara: Su pipiu, su sposu, su pipiedhu miu! ◊ custu est denghi, e mi praxit su èssiri addengau, po èssiri sèmpiri fogu allutu po tui! ◊ tziu Pietrinu, gei mi parit ca fustei si est addengau, chi no essit prus! ◊ bai ca sa mama no dh'addengat, no dhi portat su cafei a letu!
Translations
French
choyer,
cajoler
English
to fondle
Spanish
lisonjear
Italian
vezzeggiare,
coccolare
German
hätscheln.
fiacàre , vrb Definition
fàere fiacas, pigare a frandhigos, pònnere fiaca
Synonyms e antonyms
addengae,
agiodhare,
pibiare,
scanceriai
Sentences
sos frades, allodhiaos comente fint, fiacabant e si cheriant fiacaos dae sa mama ◊ a sa piatza li poniant su lúmene e cun cussu la mutiant e la fiacabant che una criadura ◊ no sempre sos túnghios de su bentu li fiacabant su sonnu
Etymon
srd.
Translations
French
choyer
English
to cuddle
Spanish
mimar
Italian
coccolare
German
hätscheln.
imbrambuài, imbrambulài , vrb Definition
pigare a imbràmbulus, a frandhigos, no sèmpere po su bonu, pònnere imbérrios e vitziedhos
Synonyms e antonyms
acarignai,
acarissiai,
imbimbinare,
losingare
/
imbelecare,
imbovai
Sentences
prangi, prangi!…, ti dhu narau ca fust imbrambuendidhus tropu, a fillus tuus! ◊ sa mama imbrambulàt su pitichedhu prus de totu is àterus fillus
Translations
French
choyer,
cajoler
English
to pet
Spanish
mimar,
lisonjear
Italian
vezzeggiare
German
hätscheln.
ingregài , vrb: ingreghiai Definition
coment'e pigare a trampa, a ingannia, cun calecuna cosa chi praghet, ma no sèmpere po su malu
Synonyms e antonyms
abbovai,
coluvronare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
ingruguitzai,
piocai,
trampai
Sentences
mancai su cumbidu m'ingreghit, no potzu andai ◊ si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ funt fuedhus durcis chi ingréghiant e abberint s'enna de is sentidus a s'abetu
Etymon
srd.
Translations
French
allécher,
choyer
English
to entice,
to fondle
Spanish
seducir
Italian
allettare,
vezzeggiare
German
anlocken,
hätscheln.
ingrillài , vrb Definition
pigare a unu a ingrillus, a frandhigos; in cobertantza, tzeurrare, bogare su cambu nou (nau de sèmene)
Synonyms e antonyms
abbrinzai,
ingregai
Sentences
si dhu càstiat che ollu bessau in terra e poi si ponit a dhu ingreghiai e a dhu ingrillai ◊ su tréulu m'ingrillat a sa passiéntzia…
Etymon
srd.
Translations
French
allécher,
choyer
English
to allure,
to fondle
Spanish
seducir,
lisonjear
Italian
allettare,
vezzeggiare
German
anlocken,
hätscheln.