baragiài , vrb: barajare Definition
ammesturare, fàere is cartas; cuncordare, trassare, morigare cosas cun s'iscopu de ndhe aprofitare
Synonyms e antonyms
transare
2.
is cartas no dhas baràgiat sa morti
Etymon
spn.
Translations
French
intriguer
English
to intrigue
Spanish
barajar
Italian
intrigare
German
Ränke schmieden,
intrigieren.
cardampulài , vrb Definition
rfl., ispassiare, pigare passatempos, istare in giru
Sentences
sa scialema de is annus chi floressint si at a fai istrumbu de is dis brebèscias chi no as a podi cardampulai ◊ tui cardàmpulas e giogas: ses bona feti po cardampulai?
Etymon
srd.
Translations
French
s'amuser,
intriguer
English
to amuse oneself
Spanish
divertirse
Italian
trastullarsi,
trescare
German
trödeln.
incrosirài , vrb: ingrusirai Definition
fàere bènnere disígiu de ischire
Sentences
no fiat dógnia chistioni chi arrennesciat a ingrusirai o fai arriri
Translations
French
intéresser,
intriguer
English
to make curious
Spanish
despertar la curiosidad
Italian
incuriosire
German
neugierig machen.
transàre , vrb: trassai,
trassare,
tressai 2 Definition
odrire o cuncordare trassas, ingannos, males, o fintzes calecuna cosa chi no si depet cumprèndhere bene o no si depet giare a bíere po no s'iscoviare
Synonyms e antonyms
abbovai,
arrebbusai,
colovrinare,
imbusterai,
imbuvonare,
ingannai,
mariolare,
scafai,
trampai
/
cuncodrai
Sentences
comente mi as trassau custa mi podias trassare sa morte ◊ funt tressendi de ndi portai sa rivolutzioni ◊ arrennegaus, funt tressendi su de fai po dhu bociri ◊ is aremigus funt sempri prontus a tressai ◊ cussus sunt trassendi isciacus e furas
2.
cussa fiat sa primu coja chi no iat pótziu tressai, cosa chi no dhi fiat acuntéssia mai ◊ no podiat abbaliai de ai pérdiu sa fémina ch'istimàt e si ponit a tressai fainas lègias
Etymon
ctl., spn.
trassar, trazar
Translations
French
tromper,
intriguer,
machiner
English
to deceive,
to plot
Spanish
engañar,
intrigar,
maquinar
Italian
ingannare,
intrigare,
macchinare
German
betrügen,
anstiften.