colovrinàre , vrb Definition giare a bíere o a cumprèndhere una cosa po un'àtera, a ingannia Synonyms e antonyms abbovai, abbuvonare, coglionai, coluvronare, corogliare, furcare 1, imbusterai, imbuvonare, ingannai, ingrangugliare, ingregai, istusciare, mariolare, mariotare, piocai, scafai, trampai Sentences si firmat finghindhe assustu tantu chi su maresciallu faghet a cumprèndhere chi est persuasu chi s'ómine no colovrinat pro nudha Translations French tromper, duper English to cheat Spanish engañar Italian ingannare German betrügen.

furcàre 1 , vrb Definition pigare a ingannu, a trampa Synonyms e antonyms coglionai, colovrinare, igabbare, imbusterai, imbuvonare, improsae, ingannai, trampai Sentences za ses malu, ma bae ca no mi furcas tue! Etymon srd. Translations French tromper English to deceive Spanish engañar Italian ingannare German täuschen, betrügen.

ingannài , vrb: ingannare, inganniare Definition pigare a ingannu, cun ingannia, faendho a crèdere una cosa po un'àtera; rfl. fadhire, ibballiare Synonyms e antonyms abbovai, abbuvonare, arrebbusai, caramboliai, coglionai, colovrinare, corogliare, furcare 1, imbaucare, imbelecare, imbusterai, imbuvonare, impastociare, improsae, ingannisciare, istusciare, scafai, trampai, transare Idioms csn: i. una fémina = ingraidare e lassare sa fémina chentza isposada, impringiai una fémina e istorraisí; i. unu giuramentu = afartzare, zurare una cosa e fàgherendhe un'àtera Sentences bido su frade ch'ingannat su frade, fide vera no pràticat niunu (S.Paulesu)◊ onzunu, mancari inganniendhe, chircaiat de si leare sa parte manna ◊ malaritus siais, óminis cantus seis… sa fémina ingannais sa mirara chi feis! 2. e si deo t'inganno, gioja mia, in s'ora chi lu giuro mortu sia! ◊ la depet àere ingannada unu furisteri, ca zente nostra candho fachet cussu passu bi abbarrat in mesu pro sèmpere ◊ apoi de tres annus isposus a claru de no m'ingannai dh'iast giurau! (Lai)◊ chi unu ingannat sa pitzoca no bandhat mai bene in su mundhu! 3. unu giuramentu pigau no si podit ingannai! Etymon itl. Translations French tromper English to swindle Spanish engañar Italian ingannare, sedurre German täuschen, verführen.

transàre , vrb: trassai, trassare, tressai 2 Definition odrire o cuncordare trassas, ingannos, males, o fintzes calecuna cosa chi no si depet cumprèndhere bene o no si depet giare a bíere po no s'iscoviare Synonyms e antonyms abbovai, arrebbusai, colovrinare, imbusterai, imbuvonare, ingannai, mariolare, scafai, trampai / cuncodrai Sentences comente mi as trassau custa mi podias trassare sa morte ◊ funt tressendi de ndi portai sa rivolutzioni ◊ arrennegaus, funt tressendi su de fai po dhu bociri ◊ is aremigus funt sempri prontus a tressai ◊ cussus sunt trassendi isciacus e furas 2. cussa fiat sa primu coja chi no iat pótziu tressai, cosa chi no dhi fiat acuntéssia mai ◊ no podiat abbaliai de ai pérdiu sa fémina ch'istimàt e si ponit a tressai fainas lègias Etymon ctl., spn. trassar, trazar Translations French tromper, intriguer, machiner English to deceive, to plot Spanish engañar, intrigar, maquinar Italian ingannare, intrigare, macchinare German betrügen, anstiften.

«« Search again