colovrinàre , vrb Definition
giare a bíere o a cumprèndhere una cosa po un'àtera, a ingannia
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
coglionai,
coluvronare,
corogliare,
furcare 1,
imbusterai,
imbuvonare,
ingannai,
ingrangugliare,
ingregai,
istusciare,
mariolare,
mariotare,
piocai,
scafai,
trampai
Sentences
si firmat finghindhe assustu tantu chi su maresciallu faghet a cumprèndhere chi est persuasu chi s'ómine no colovrinat pro nudha
Translations
French
tromper,
duper
English
to cheat
Spanish
engañar
Italian
ingannare
German
betrügen.
furcàre 1 , vrb Definition
pigare a ingannu, a trampa
Synonyms e antonyms
coglionai,
colovrinare,
igabbare,
imbusterai,
imbuvonare,
improsae,
ingannai,
trampai
Sentences
za ses malu, ma bae ca no mi furcas tue!
Etymon
srd.
Translations
French
tromper
English
to deceive
Spanish
engañar
Italian
ingannare
German
täuschen,
betrügen.
ingannài , vrb: ingannare,
inganniare Definition
pigare a ingannu, cun ingannia, faendho a crèdere una cosa po un'àtera; rfl. fadhire, ibballiare
Synonyms e antonyms
abbovai,
abbuvonare,
arrebbusai,
caramboliai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
furcare 1,
imbaucare,
imbelecare,
imbusterai,
imbuvonare,
impastociare,
improsae,
ingannisciare,
istusciare,
scafai,
trampai,
transare
Idioms
csn:
i. una fémina = ingraidare e lassare sa fémina chentza isposada, impringiai una fémina e istorraisí; i. unu giuramentu = afartzare, zurare una cosa e fàgherendhe un'àtera
Sentences
bido su frade ch'ingannat su frade, fide vera no pràticat niunu (S.Paulesu)◊ onzunu, mancari inganniendhe, chircaiat de si leare sa parte manna ◊ malaritus siais, óminis cantus seis… sa fémina ingannais sa mirara chi feis!
2.
e si deo t'inganno, gioja mia, in s'ora chi lu giuro mortu sia! ◊ la depet àere ingannada unu furisteri, ca zente nostra candho fachet cussu passu bi abbarrat in mesu pro sèmpere ◊ apoi de tres annus isposus a claru de no m'ingannai dh'iast giurau! (Lai)◊ chi unu ingannat sa pitzoca no bandhat mai bene in su mundhu!
3.
unu giuramentu pigau no si podit ingannai!
Etymon
itl.
Translations
French
tromper
English
to swindle
Spanish
engañar
Italian
ingannare,
sedurre
German
täuschen,
verführen.
transàre , vrb: trassai,
trassare,
tressai 2 Definition
odrire o cuncordare trassas, ingannos, males, o fintzes calecuna cosa chi no si depet cumprèndhere bene o no si depet giare a bíere po no s'iscoviare
Synonyms e antonyms
abbovai,
arrebbusai,
colovrinare,
imbusterai,
imbuvonare,
ingannai,
mariolare,
scafai,
trampai
/
cuncodrai
Sentences
comente mi as trassau custa mi podias trassare sa morte ◊ funt tressendi de ndi portai sa rivolutzioni ◊ arrennegaus, funt tressendi su de fai po dhu bociri ◊ is aremigus funt sempri prontus a tressai ◊ cussus sunt trassendi isciacus e furas
2.
cussa fiat sa primu coja chi no iat pótziu tressai, cosa chi no dhi fiat acuntéssia mai ◊ no podiat abbaliai de ai pérdiu sa fémina ch'istimàt e si ponit a tressai fainas lègias
Etymon
ctl., spn.
trassar, trazar
Translations
French
tromper,
intriguer,
machiner
English
to deceive,
to plot
Spanish
engañar,
intrigar,
maquinar
Italian
ingannare,
intrigare,
macchinare
German
betrügen,
anstiften.