abbentràre , vrb: abbrentare Definition
papare, betare a bentre a meda, a tropu, tzatzare; portare su bestiàmene a pàschere, po si tzatzare
Synonyms e antonyms
abbentruscare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbuselcare,
abbuzare,
aelcare,
apasterare,
atatamacare,
imbrentai,
mascare,
tesciare
/
atatare
Sentences
cussu puzone est semper chin su pitu apertu pessandhe a s'abbrentare ◊ ponzesint sa peta e s'abbentresint cun fàmine caninu ◊ su sirbonedhu aiat sutu e si fit abbrentadu ◊ a s’abbentrare est avesu de porcos: su mannicare a serentis est de ómines ◊ si fit meda, de su produtu si ndhe abbrentaiat ca su cummérciu de oe no che fiat!
2.
a pitzinnedhu aio duas vacas e andhao dogni die a las abbrentare
3.
issu abbrentau a binu e sa famíglia a fàmine! ◊ fimus bene abbrentadas e cuntentas e amus cantau e ballau
4.
tue abbrentas sa zente a fàulas!
Etymon
srd.
Translations
French
se bourrer s'empiffrer,
se gaver
English
to stuff oneself
Spanish
llenarse,
atiborrarse
Italian
rimpinzarsi
German
sich vollstopfen.
abberchedhàre , vrb Definition
fàere che berchedha (totu bentre), giare a papare o a bufare meda, tzatzare
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbentruscare,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
imbrentai
Sentences
tue, dutore, ti abberchedhas: fumas che turcu, màndhigas che boe, bufas e pones fatu a sas munnedhas! ◊ unu grodhe atacat a manigare ua finas a si abberchedhare: si che at fatu sa mata che túmbaru!
Etymon
srd.
Translations
French
se bourrer,
s'empiffrer,
se gaver
English
to stuff oneself
Spanish
llenarse,
atiborrarse
Italian
rimpinzarsi
German
sich vollstopfen.
abbiscarzàre , vrb Definition
prènnere bene s'iscàrgiu, papare meda
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
imbrentai,
sgagliubbai
Etymon
srd.
Translations
French
se bourrer,
s'empiffrer,
se gaver
English
to stuff oneself
Spanish
llenarse,
atiborrarse,
hartarse
Italian
rimpinzarsi
German
sich vollstopfen.
imbrentài, imbrentàre , vrb Definition
fàere una papada manna, a tzatzadura, de cosa meda; pònnere a bentre a terra
Synonyms e antonyms
abbentrare abbentruscare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuzare,
afraschedhare,
atatamacare,
intrudhiri
Etymon
srd.
Translations
French
s'empiffrer
English
to guzzle oneself
Spanish
atracarse
Italian
abbuffarsi
German
Schwindel.
ingolopíre , vrb: ingulupire Definition
papare coment'e chi unu no apat bistu mai alimentos, papare meda
Synonyms e antonyms
afarcai,
allupiri,
botzicare,
ingollopare,
intuviri,
iscorporai
Sentences
si ndhe ant ingulupidu sos ghiraditos de cussa peta ◊ zughiat unu bículu de peta mastighendhesilu pro si l'ingulupire
Translations
French
s'empiffrer
English
to gulp down
Spanish
atracarse
Italian
ingozzarsi
German
gierig essen.
intrudhíri , vrb Definition
betare totu a corpus, papare meda, tzatzare a tropu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abbiscarzare,
abbudagare,
abbuselcare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intullai
Sentences
e papant e bufant e, ispingi ispingi, s'intrudhint totu: pani, casu e binu! (V.Ulàrgiu)
Etymon
itl.
intrugliarsi
Translations
French
s'empiffrer
English
to gobble,
to stuff oneself
Spanish
engullir,
hartar
Italian
ingozzare,
rimpinzarsi
German
gierig essen.
sgagliubbài , vrb: sgallubai,
sgallupai,
sgalubbai Definition
papare a meda, a s'airada, tzatzare a tropu
Synonyms e antonyms
abbentrare,
abberchedhare,
abbidhiai,
abbiscarzare,
abbrentosicare,
abbudagare,
abbudhescare,
abbuselcare,
abbuzare,
atatamacare,
imbrentai,
intrudhiri
Sentences
acudint a dogna festinu e si sgallubant a ismurzu, a prandi e a cena ◊ cudhus duus cumènciant a sgallupai… un'isciacuera de macarronis a cada s'ant papau!
Translations
French
s'empiffrer
English
to stuff oneself
Spanish
atiborrar,
hartar
Italian
scuffiare
German
gierig essen.