Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acanarjàda , nf: acanarzada Definition su acanargiai; nau in cobertzantza, briga, pigada in giru Synonyms e antonyms streulada / cdh. stribbiata 2. su mastru nos fachiat arrimare, nos daiat una bella acanarjada e nos fachiat torrare a cumintzare! ◊ comente che bidiant cudhu tziu, totus li fachiant s'acanarjada picàndhelu a boches Etymon srd. Translations French sortie English outburst Spanish arrebato Italian sfuriata German Wutausbruch.

brigàda , nf Definition su brigare, su certu chi si giaet a unu Synonyms e antonyms aciociada, aciocu, atachizu, bria, certada, certu, ghirta / cdh. briata Etymon srd. Translations French sortie, réprimande, savon English scolding Spanish bronca, reprimenda Italian sfuriata, sgridata German Anschnauzer, Schelte.

essía , nf: essida, essita, iscia 1 Definition su essire; logu inue si essit o si podet essire, terrinu o ortu a ue essire a fàere faina, tempus de essire o chi essit; cosa chi essit in sa carre, coment’e maladia, difetu; cosas curiosas chi si narant e chi faent erríere o a pentzare; cosa o dinare chi s'ispendhet; nau de is foedhos, sa parte chi càmbiat, in finitia, e chi giaet s'idea de cantidade (unu o medas, sing. o pl.), e de calidade (de mascu o de fémina) Synonyms e antonyms andada, disessida, tucada / essidorzu / essidura, fruscedha / gastu, ispesa | ctr. intrada, recuia Idioms csn: pitzocu, zòvanu de prima e. = chi ancora no connoschet logu atesu, chi est comintzendhe a essire; sa e. de sas ebbas de Sant'Antoni = sa tucada de Lolle, de su fumu, a no si torrare a bídere prus; fàghere o dare un'intrada un'e. = intrare e essire (o bogare) in lestresa; dare sa e. a una cosa = fuliarechela; dare sa e. a unu, a un'animale = lassai andai Sentences ch'est in s'ispidale, ma oe lu ponent in essida ◊ candho s'illieraiat, sa mama faghiat sa prima essida a s'incresiare ◊ sas essidas tuas za!… no torras prus, eite?! ◊ manteniat sa vintza in possa che a s'ocru e dontzi essita fit a inie ◊ tucaiat cada die a domo de sa mama: custa fit sa essida sua 2. burrincu afissiau: candu movit a sartu, carriau, a sa essia s'istrumpat e no movit prus 3. custa essida chi zughes in sa pedhe bido chi si est isparta! 4. arratza de essidas chi faghes, candho faedhas!…◊ sas essidas de Nàniu, chi nachi su chi at fatu a sa muzere tiat àere sanadu su babbu puru!…◊ si fuint postos a ríere intenninne cussa essida ◊ est minore ma faghet de cudhas essidas paret unu mannu! Etymon srd. Translations French sortie English exit, going out, witty remark Spanish salida Italian uscita, battuta German Ausgang, witziger Einfall.

iscía 1 , nf: essia*, issia, issida, issita Definition su essire; logu inue si essit o faet a essire, tempus de essire o chi essit e fintzes filada o bandha chi si leat, iscopu; cosa chi essit in sa carre, coment'e maladia; cosas chi si narant e chi faent a erríere o a pentzare; cosa o dinare chi s'ispendhet / issita de còchere = cabruncu Synonyms e antonyms disessida / ttrs. iscida / essidorzu, essidura, fruscedha / gastu, ispesa | ctr. intrada Sentences dae sas primas issitas a campagna chin custas pacas bestiedhas l'aiant aproegliatu 2. inoche est sa issia de sa bidha ◊ soe chircandhe un'issita dinnitosa a sa vita mea! 4. Tziu Máuru l'ascurtat ridendhe divertitu po tzertas issitas Translations French sortie English exit Spanish salida Italian uscita German Ausgang.

stalladúra , nf: staxadura Definition su istagiare unu pegus, su che dhu istesiare de sa chedha, su separare duas chedhas de bestiàmene innanti betadas a unu (che in is cumones); fintzes cosa chi si ponet in mesu coment'e tramesu Synonyms e antonyms stallamentu, stallu 1 2. una stalladura de linna separàt is duus bixinaus Etymon srd. Translations French sortie du troupeau English separation from the flock Spanish el descarriar Italian sbrancaménto German Absonderung aus der Herde.

«« Search again