imbucàda , nf Definition
su imbucare; su cuménciu de css. cosa mescamente pentzau coment’e tempus; tretu ue cumènciat un’àtera filada o s’intrat a calecunu logu
Synonyms e antonyms
comintzu,
inghitzu
/
imbucu,
intrada
Sentences
a primu imbucada mi fiat partu unu mustajoni ◊ a prima imbucada a sos esàminos bi fit sempre su "tema" de italianu ◊ in su forru de sa cartzina s'istichiant deghe faschina a dónnia imbucada
2.
in sas bàtoro imbucadas de furcaduras semus istados una bona iscuta a su tira e tosta ◊ in s'imbucada no bi narat a ue andhat cuss'istrada
Etymon
srd.
Translations
French
embouchure
English
entrance
Spanish
entrada
Italian
imbócco
German
Eingang.
imbucadúra , nf Definition
su imbucare, tretu inue s’imbucat o cumènciat calecuna cosa (es. erriu, camminu, orruga); fintzes su lobu de fune chi si ponet a su murru de un’animale po dhu mantènnere o pigare aifatu e una genia de camu de su murrale
Synonyms e antonyms
imbucu,
intrada
/
cabessoni,
imbucadorzu
Sentences
in s'imbucadura de una carrela, acò un fémina! (M.Bua)
Translations
French
embouchure
English
mouth,
entrance
Spanish
boca,
embocadura
Italian
imboccatura
German
Eintritt,
Einfahrt.
imbúcu , nm Definition
cuménciu de calecuna cosa; intrada de unu logu (de un’orruga, de un’istrada, de unu tubbu, de un’erriu in su mare)
Synonyms e antonyms
comintzu,
imbucada,
inghitzu
/
buchera
Sentences
porta cussa cosa a papai a primu imbucu! ◊ fiat a menzanu a s'imbucu de s'arbèschede
Etymon
srd.
Translations
French
embouchure
English
entrance
Spanish
entrada
Italian
imbócco
German
Eingang.
intràda , nf: intrara,
intrata Definition
su intrare, su cuménciu de una sumana, de un'istagione; tretu inue si intrat a unu logu; is provistas, is badàngios chi intrant a unu, a una domo, a unu bilànciu, fintzes is trebballos e produtos de s'incúngia; in su càntigu a tenore est s'acumpangiamentu chi sighit a s'istérria, in su ballu est unu passu prus longu; foedhandho de cójuas, est su permissu a s'ómine po intrare a domo de sa fémina; a logos est fintzes su tocu de sa campana chi giaet a ischire sa morte de unu
Synonyms e antonyms
intramentu
/
ingiassu,
intradorzu
/
balanzu 1,
busca
| ctr.
essia
/
gastu,
ispesa
/
ispiru
Idioms
csn:
in sa prima i. = in su primu tretu chi si agatat intrendi a unu logu; donai intrada a unu = fàgherelu o lassàrelu intrare a domo (mescamente a s'ómine chi at dimandhadu fémina a cojare); cunforma a s'intrada sa essida = segundu su gualàngiu si fait s'ispesa
Sentences
po s'intrada a Castedhu, a s'arciobispu dhi ant fatu unu bellu acumpangiamentu ◊ sos refrios a s'intrada de s'iberru ant a èssere pejus ◊ est cosa fora de usu a fai s'intrada un'arricu a domu de Deus ◊ no lis neghedas s'intrada de sa gianna! ◊ is piciochedhos faiant s'intrada a iscola candho beniat sa maista ◊ a s'intrada chi at fatu a sa domo at bidu custas tres melas
2.
me in s'aposentu dhoi at tres intradas ◊ sa crésia in bidha est a primu intrara
3.
de oi ti giau s'intrada in custa domu: beni candu ti praxit ◊ oje fiza nostra at dau s'intrada a s'ammorau ◊ in sas portas tzelestiales dàdennos líbbera intrada! ◊ si dae te s'intrada no tegno in sa vida mi lassas a penare ◊ tandho sas féminas a su tzilleri no bi aiant intrada
4.
s'intrada de s'annu est in s'argiola ◊ pigaiat su frade a retirare su casu e su regotu, chi fit s'intrada de donzi die ◊ Tonnedhu fit trabagliendhe a s'intrada e a s'àteru it'e fàghere
5.
ant tocau un'intrada: chini est su mortu?
Etymon
srd.
Translations
French
entrée
English
entrance,
income,
opening,
beginning
Spanish
entrada
Italian
penetrazióne,
entrata,
ingrèsso,
accèsso,
intròito
German
Eingang,
Zutritt,
Einnahme.