búca , nf: buga 2,
vuca Definition
in sa carena de un'animale, s'imbucu o intrada de s'aparatu chi digirit s'alimentu, ue s'intrat e si màtzigat su papare e si faent giai totu is sonos de sa boghe; intrada de calecuna cosa, de calecunu logu (buca de istògomo, de forru, de sacu, de ampudha, de funtana, de foghe o de erriu, de nassa, de péntuma, de ponte, de istafa, de caragolu, de cannone, e àteru); logu istrintu, inter duas puntas de monte, duos muros, duas domos, o àteru / min. bucaredha, buchichedha, buchigedha; is partis de sa b.: is barras, sa limba, is ghinghias, trintaduas dentes, is lavras, su paladari (o chelu), s'àngula
Synonyms e antonyms
buchera,
imbucu
/
istrintógliu
Idioms
csn:
is corrus de sa b. = sas calches de sas laras, ue sas laras si abbojant apare, a un'ala e àtera; buca bacada = buca pitichedha, buchita; pònniri o fai b. bella = fàghere buca bona, chi li abbarrat gustu chi piaghet (nadu de cosa de manigare); calai is sàlias de b. = coment'e leare su sabore de una cosa bona chi si abbàidat o chi si disizat; leare b., fagher b. a una cosa = abbituaisí a dha papai, a dha bufai; abarrai a b. sidhia = istare mudos, no nàrrere faedhu; portai, leare, giúghere in b. a ccn. = faedhare (male) de unu, zudigare; faisí sa b. a ludu = faedhare debbadas; èssiri buca modhi = (nadu de unu), lassàresi conchinare a donzi cosa, zusta o nono, bona o mala, (nadu de su cocoi: zúghere s'oru de sa corza, in s'ala abberta, tropu fine, chentza cumprida); fai bucas lègias = fàghere a ríere faghindhe inzestros cun sa buca, istròchere; pigai is fuedhus de b. a unu = nàrrere su chi s'àteru fit pessendhe de nàrrere; bucas mortas = zente chi no serbit a nudha; b. baralla = pessone chi faedhat afaiu; certai, fuedhai a b. manna = a boghes, cun afuta, a s'airada; b. de forru (nadu de unu)= chi faedhat a boghes, chi costumat a faedhare male; cagare a unu a b. = fàghereli birgonza manna, tropu; pònnere o betare a ccn. a b. a terra = arruinàrelu; fuedhai a b. ’e tzàpulu = faedhare coment'e a buca prena, de no cumprèndhere bene su chi si narat; iscuru che in b. = iscuriu meda, iscuriu mortu; buchemeli = annaemele, zanaemuru; maleuca (male de o a buca) = bucamala, zenia de maladia chi benit a buca a sos animales; bucamala (sa ’uca mala, sa bona ’uca)= su grodhe; b. de cani, de lioni = zenia de erba chi faghet su fiore chi assemizat a sa buca de unu cane, o de unu leone; buchedha = zenia de crobu betadu a s'animale a sa barra de fundhu, pro lu leare a fune; pagare sa buca = pagare sa contravintzione pro su dannu chi faghent sos animales manighèndhesi su laore
Sentences
at fatu unu pràngiu de cosas lichitosas chi faint sparuedhai sa buca ◊ sas crocas fint sapurias chi no si catzabant dae buca! ◊ fait càschidus aici longus chi is corrus de sa buca dhi arribbant a is origas ◊ apustis manigadu, unu bículu de casu cumponet sa buca ◊ a buga aperta miro su meràculu (G.Brocca)
2.
est iscuru che in buca, che l'intrat s'iscuru in buca ◊ at abbertu sa buca che portale ◊ túpadi sa buca, lassa de nàrrere male! ◊ gei portas buca: fuedhus maus, frastimus, certus!…
3.
Pontetzu est a tres bucas ◊ so tota die in buca de furru faghindhe sa cota ◊ in sa buca de Mammuscone che at rutu polcos ◊ fit sétiu in buca de zanna
4.
cussos si no zughent in buca a calicunu no podent istare! ◊ si no lis daes nudha ti faghes leare in buca ◊ lodhe, a tie ti che cagant a buca e mancu ti ndhe sapis! ◊ a su fillu dh'acanaxat a buca manna po istudiai ◊ eandhe sàmbene a mi giúghere in buca donzunu!…
5.
in cussa buca frimmat fintzas sas màchinas, su bentu, ca colat incanaladu ◊ in cussa buca, ca est logu artu, bi tocat bentu forte
6.
apenas unu póveru istat reu che l'imbolades torra a buca a terra! ◊ s'ispesa chi ant fatu at postu a buca a terra su Comune (A.Spano)
Surnames and Proverbs
smb:
Bucca
/
prb:
a buca tancada no b'intrat musca
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
bucca
Translations
French
bouche,
passage,
col
English
mouth
Spanish
boca
Italian
bócca,
varco,
vàlico
German
Mund,
Durchgang.
buchèra , nf Definition
sa buca, s'intrada de calecuna cosa, sa leada de s'abba in is coras, in is surcos
Synonyms e antonyms
buca,
imbucu
Sentences
sa buchera de sa funtana ◊ de is maingas de su giponi, in sa buchera, ispuntant is polànias de sa brusa ◊ serra sa buchera ca s'àcua est acanta de scassai!
Etymon
srd.
Translations
French
embouchure
English
opening
Spanish
boca,
embocadura
Italian
imboccatura
German
Öffnung,
Eintritt.
covecàdu , pps, agt Definition
de covecare; postu a covecu, afacau / atzentu c. = zenia de sinnu / ˆ/ postu in pitzu de una vocale po nàrrere chi benit de duas vocales o síllabbas torradas a una ebbia: itl. accènto circonflèsso (in DitzLcs. postu solu in artu a unu númeru in sensu ordinale fémina)
Translations
French
retourné,
renversé
English
upset
Spanish
al revés,
boca abajo
Italian
capovòlto
German
umgestürzt.
cradàmpulu , nm Definition
genia de erba e de frore: buca de lioni, buca de cani, de su mortu niedhu, erba ’e trota
Scientific Terminology
rba, antirrhinum majus
Translations
French
gueule de lion
English
snapdragon
Spanish
boca de dragón
Italian
bócca di leóne
German
Löwenmaul.
imbucadúra , nf Definition
su imbucare, tretu inue s’imbucat o cumènciat calecuna cosa (es. erriu, camminu, orruga); fintzes su lobu de fune chi si ponet a su murru de un’animale po dhu mantènnere o pigare aifatu e una genia de camu de su murrale
Synonyms e antonyms
imbucu,
intrada
/
cabessoni,
imbucadorzu
Sentences
in s'imbucadura de una carrela, acò un fémina! (M.Bua)
Translations
French
embouchure
English
mouth,
entrance
Spanish
boca,
embocadura
Italian
imboccatura
German
Eintritt,
Einfahrt.
irgúnzu , nm: bilguzu*,
irguzu,
isguzu,
orguzu,
urguxu Definition
su tretu in buca inue si ingurtit, tra sa limba e sa canna de su gúturu; sa parte prus istrinta de s'imbudu, su tretu de su tzugu de un'ampudha
Synonyms e antonyms
aghentolu,
gaigastolu,
gorga,
gorguzu,
gurutu,
ingollidosu,
ingrastolu,
ingullidorzu,
ugrullu,
valgastolu
/
alguena,
garguena
Scientific Terminology
crn
Translations
French
gueule
English
jaws
Spanish
fauces,
boca
Italian
fàuci
German
Rachen.
mamúdu , agt, nm: mamutu,
mumutu Definition
nau de s'iscuru meda, candho no si biet nudha; iscuru meda, iscurigore
Synonyms e antonyms
mamucu,
mútiu
Sentences
in s'iscuru mumutu un'ómine s'at pérdiu custa note…◊ custu nche intrat in s'iscuru mamutu de s'irménticu
2.
semmus a mumutu a no si biet mancu a irrocare!
Etymon
srd.
Translations
French
nuit noire,
noir comme dans un four,
noir comme dans la gueule d'un loup
English
pitch dark
Spanish
obscuro como boca de lobo
Italian
bùio pésto
German
stockdunkel.
mortuniédhu 1 , nm Definition
nada cun custu númene ca su frutu assimbígiat a una conca de mortu, est erba de sa matessi genia de sa buca de cane o de leone
Scientific Terminology
rba, Misopates orontium
Translations
French
tête de mort
English
anthirrinum
Spanish
boca de dragón
Italian
gallinàccio,
gallinèlla
German
eine Gartenlöwenmaulsorte.
ruspièdha , nf Definition
saliedha chi essit in buca candho si pentzat a calecuna cosa de papare licàngia, chi praghet
Etymon
srd.
Translations
French
eau à la bouche
English
mouth water
Spanish
boca agua (hacérsele la)
Italian
acquolina
German
Wasser das im Mund läuft (Appetit).
tambòra , nf Synonyms e antonyms
tumbinu
Etymon
spn.
tambora
Translations
French
bouche d'égout
English
man-hole
Spanish
boca de alcantarilla
Italian
tombino
German
Strassenschacht.