àghedu , nm: àghidu,
àidu,
àitu Definition
tretu de muru o de cresura largu de dhue pòdere passare gente e bestiàmene, mescamente s'intrada de cungiaos serrada a geca o àteru serru
Synonyms e antonyms
barcaxu,
ciassu,
geca,
ingiassu,
intrada
Idioms
csn:
pesàreche un'àidu = serrare un'àidu a muru; apèrrere s'àidu (chistionendhe de ideas, maneras de fàghere, costumas e gai) = comintzare, iscrizeniare de comente si est fatu semper, cambiare, bogare moda noa, azuare in carchi cosa comente e faghindhe istrada, andhendhe addainanti, dendhe una possibbilidade in menzus; fàghere àidu = abbèrrere su logu, sa cresura, prus che àteru colendhe afaiu zente o animales
Sentences
in s'àghedu sa zente intrabat a s'ortu a bíbere in sa funtana ◊ s'àidu serrèmalis e curemas su malàidu! ◊ fachent passibales chentz'àghidu e ne istupu
2.
sa zente zúdigat a chie aperit sos àidos ◊ chie est chi nos at apertu semper s'àghidu in s'ora de su bisonzu? ◊ s'àidu pro s'errore est sempre apertu
Surnames and Proverbs
prb:
àidu abbertu, cunzadu fertu!
Etymon
ltn.
aditu(m)
Translations
French
passage,
brèche
English
passage,
breach
Spanish
paso,
brecha
Italian
varco,
bréccia
German
Durchgang,
Bresche.
búca , nf: buga 2,
vuca Definition
in sa carena de un'animale, s'imbucu o intrada de s'aparatu chi digirit s'alimentu, ue s'intrat e si màtzigat su papare e si faent giai totu is sonos de sa boghe; intrada de calecuna cosa, de calecunu logu (buca de istògomo, de forru, de sacu, de ampudha, de funtana, de foghe o de erriu, de nassa, de péntuma, de ponte, de istafa, de caragolu, de cannone, e àteru); logu istrintu, inter duas puntas de monte, duos muros, duas domos, o àteru / min. bucaredha, buchichedha, buchigedha; is partis de sa b.: is barras, sa limba, is ghinghias, trintaduas dentes, is lavras, su paladari (o chelu), s'àngula
Synonyms e antonyms
buchera,
imbucu
/
istrintógliu
Idioms
csn:
is corrus de sa b. = sas calches de sas laras, ue sas laras si abbojant apare, a un'ala e àtera; buca bacada = buca pitichedha, buchita; pònniri o fai b. bella = fàghere buca bona, chi li abbarrat gustu chi piaghet (nadu de cosa de manigare); calai is sàlias de b. = coment'e leare su sabore de una cosa bona chi si abbàidat o chi si disizat; leare b., fagher b. a una cosa = abbituaisí a dha papai, a dha bufai; abarrai a b. sidhia = istare mudos, no nàrrere faedhu; portai, leare, giúghere in b. a ccn. = faedhare (male) de unu, zudigare; faisí sa b. a ludu = faedhare debbadas; èssiri buca modhi = (nadu de unu), lassàresi conchinare a donzi cosa, zusta o nono, bona o mala, (nadu de su cocoi: zúghere s'oru de sa corza, in s'ala abberta, tropu fine, chentza cumprida); fai bucas lègias = fàghere a ríere faghindhe inzestros cun sa buca, istròchere; pigai is fuedhus de b. a unu = nàrrere su chi s'àteru fit pessendhe de nàrrere; bucas mortas = zente chi no serbit a nudha; b. baralla = pessone chi faedhat afaiu; certai, fuedhai a b. manna = a boghes, cun afuta, a s'airada; b. de forru (nadu de unu)= chi faedhat a boghes, chi costumat a faedhare male; cagare a unu a b. = fàghereli birgonza manna, tropu; pònnere o betare a ccn. a b. a terra = arruinàrelu; fuedhai a b. ’e tzàpulu = faedhare coment'e a buca prena, de no cumprèndhere bene su chi si narat; iscuru che in b. = iscuriu meda, iscuriu mortu; buchemeli = annaemele, zanaemuru; maleuca (male de o a buca) = bucamala, zenia de maladia chi benit a buca a sos animales; bucamala (sa ’uca mala, sa bona ’uca)= su grodhe; b. de cani, de lioni = zenia de erba chi faghet su fiore chi assemizat a sa buca de unu cane, o de unu leone; buchedha = zenia de crobu betadu a s'animale a sa barra de fundhu, pro lu leare a fune; pagare sa buca = pagare sa contravintzione pro su dannu chi faghent sos animales manighèndhesi su laore
Sentences
at fatu unu pràngiu de cosas lichitosas chi faint sparuedhai sa buca ◊ sas crocas fint sapurias chi no si catzabant dae buca! ◊ fait càschidus aici longus chi is corrus de sa buca dhi arribbant a is origas ◊ apustis manigadu, unu bículu de casu cumponet sa buca ◊ a buga aperta miro su meràculu (G.Brocca)
2.
est iscuru che in buca, che l'intrat s'iscuru in buca ◊ at abbertu sa buca che portale ◊ túpadi sa buca, lassa de nàrrere male! ◊ gei portas buca: fuedhus maus, frastimus, certus!…
3.
Pontetzu est a tres bucas ◊ so tota die in buca de furru faghindhe sa cota ◊ in sa buca de Mammuscone che at rutu polcos ◊ fit sétiu in buca de zanna
4.
cussos si no zughent in buca a calicunu no podent istare! ◊ si no lis daes nudha ti faghes leare in buca ◊ lodhe, a tie ti che cagant a buca e mancu ti ndhe sapis! ◊ a su fillu dh'acanaxat a buca manna po istudiai ◊ eandhe sàmbene a mi giúghere in buca donzunu!…
5.
in cussa buca frimmat fintzas sas màchinas, su bentu, ca colat incanaladu ◊ in cussa buca, ca est logu artu, bi tocat bentu forte
6.
apenas unu póveru istat reu che l'imbolades torra a buca a terra! ◊ s'ispesa chi ant fatu at postu a buca a terra su Comune (A.Spano)
Surnames and Proverbs
smb:
Bucca
/
prb:
a buca tancada no b'intrat musca
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
bucca
Translations
French
bouche,
passage,
col
English
mouth
Spanish
boca
Italian
bócca,
varco,
vàlico
German
Mund,
Durchgang.