imbucàda , nf Definition
su imbucare; su cuménciu de css. cosa mescamente pentzau coment’e tempus; tretu ue cumènciat un’àtera filada o s’intrat a calecunu logu
Synonyms e antonyms
comintzu,
inghitzu
/
imbucu,
intrada
Sentences
a primu imbucada mi fiat partu unu mustajoni ◊ a prima imbucada a sos esàminos bi fit sempre su "tema" de italianu ◊ in su forru de sa cartzina s'istichiant deghe faschina a dónnia imbucada
2.
in sas bàtoro imbucadas de furcaduras semus istados una bona iscuta a su tira e tosta ◊ in s'imbucada no bi narat a ue andhat cuss'istrada
Etymon
srd.
Translations
French
embouchure
English
entrance
Spanish
entrada
Italian
imbócco
German
Eingang.
imbúcu , nm Definition
cuménciu de calecuna cosa; intrada de unu logu (de un’orruga, de un’istrada, de unu tubbu, de un’erriu in su mare)
Synonyms e antonyms
comintzu,
imbucada,
inghitzu
/
buchera
Sentences
porta cussa cosa a papai a primu imbucu! ◊ fiat a menzanu a s'imbucu de s'arbèschede
Etymon
srd.
Translations
French
embouchure
English
entrance
Spanish
entrada
Italian
imbócco
German
Eingang.
intràda , nf: intrara,
intrata Definition
su intrare, su cuménciu de una sumana, de un'istagione; tretu inue si intrat a unu logu; is provistas, is badàngios chi intrant a unu, a una domo, a unu bilànciu, fintzes is trebballos e produtos de s'incúngia; in su càntigu a tenore est s'acumpangiamentu chi sighit a s'istérria, in su ballu est unu passu prus longu; foedhandho de cójuas, est su permissu a s'ómine po intrare a domo de sa fémina; a logos est fintzes su tocu de sa campana chi giaet a ischire sa morte de unu
Synonyms e antonyms
intramentu
/
ingiassu,
intradorzu
/
balanzu 1,
busca
| ctr.
essia
/
gastu,
ispesa
/
ispiru
Idioms
csn:
in sa prima i. = in su primu tretu chi si agatat intrendi a unu logu; donai intrada a unu = fàgherelu o lassàrelu intrare a domo (mescamente a s'ómine chi at dimandhadu fémina a cojare); cunforma a s'intrada sa essida = segundu su gualàngiu si fait s'ispesa
Sentences
po s'intrada a Castedhu, a s'arciobispu dhi ant fatu unu bellu acumpangiamentu ◊ sos refrios a s'intrada de s'iberru ant a èssere pejus ◊ est cosa fora de usu a fai s'intrada un'arricu a domu de Deus ◊ no lis neghedas s'intrada de sa gianna! ◊ is piciochedhos faiant s'intrada a iscola candho beniat sa maista ◊ a s'intrada chi at fatu a sa domo at bidu custas tres melas
2.
me in s'aposentu dhoi at tres intradas ◊ sa crésia in bidha est a primu intrara
3.
de oi ti giau s'intrada in custa domu: beni candu ti praxit ◊ oje fiza nostra at dau s'intrada a s'ammorau ◊ in sas portas tzelestiales dàdennos líbbera intrada! ◊ si dae te s'intrada no tegno in sa vida mi lassas a penare ◊ tandho sas féminas a su tzilleri no bi aiant intrada
4.
s'intrada de s'annu est in s'argiola ◊ pigaiat su frade a retirare su casu e su regotu, chi fit s'intrada de donzi die ◊ Tonnedhu fit trabagliendhe a s'intrada e a s'àteru it'e fàghere
5.
ant tocau un'intrada: chini est su mortu?
Etymon
srd.
Translations
French
entrée
English
entrance,
income,
opening,
beginning
Spanish
entrada
Italian
penetrazióne,
entrata,
ingrèsso,
accèsso,
intròito
German
Eingang,
Zutritt,
Einnahme.
intradúra , nf: intratura Definition
su intrare, pruschetotu nau de sa manera (ma fintzes cuménciu, intrada, de unu tempus); is parentes noos po cójua; tretu chi arresurtat prus aintru de una línia, de unu paris, coment'e a fossu (es. in d-unu muru)/ parenti de i. = parente custrintu de su maridu o de sa muzere, parente chi si annunghet a sa famíllia cun sos cojos; còghere cosa a i. = faghindhe un'intrada un'essida, pònnere e bogare impresse sa cosa
Synonyms e antonyms
intrada
| ctr.
bocadura,
essidura
/
tzumba
Sentences
cun issus seus parentis de intradura
2.
isse cun s'intradura no andhat tantu de acordu
3.
cust'intradura in su muru!… no zughiant lentza?
Etymon
srd.
Translations
French
entrée,
pénétration,
renfoncement
English
entry,
penetration,
recess
Spanish
entrada,
concavidad
Italian
entratura,
entrata,
penetrazióne,
rientranza
German
Eintritt,
Eingang,
Vertiefung.
pàtiu , nm Definition
tretighedhu largu, in paris, illichidiu, ananti o fintzes aintru de sa domo, ma fintzes bastat chi siat / p. de iscala = itl. pianeròttolo
Synonyms e antonyms
arrepranu,
parinzu,
patiale,
pràcia,
terratza
/
portaria
Sentences
in domo bi amus su pàtiu in dainanti ◊ bi at tres domedhas apirpirinadas supra de iscalinas e patiedhos ◊ addainanti bi at iscalinas de màrmaru chi giughent a unu pàtiu
Scientific Terminology
dmo
Etymon
spn.
Translations
French
hall,
aire
English
hall,
room
Spanish
portal,
entrada,
patio
Italian
àtrio,
piazzòla
German
Vorhalle,
Vorraum.