Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

badàgnu , nm: badàngiu, badanzu, balàngiu, balanzu Definition torracontu, benefíciu chi si ndhe tenet de calecuna cosa; segundhu comente si narat, bolet nàrrere dannu Synonyms e antonyms badagnu, gadagnu*, gagnu, gualanzu, intróitu, lucru, profetu, torracontu / achidu | ctr. dannu, példua Sentences ite badagnu ndhe godis ca s'aera est sana! ◊ balanzos de cocoi… aficos mortos: su tantu de si campare! ◊ divide su badanzu ca su fundhu est su meu! ◊ bois de balanzu perunu a domo no ndhe sezis batindhe 2. odheu, fizu meu, no ti gherres cun neune, no mi batas balanzu!… Translations French gain, bénéfice English gain, earnings Spanish ganancia, beneficio, provecho Italian guadagno German Gewinn.

balanzàre , vrb: valangiare Definition tènnere lúcuru, benefíciu o torracontu de ccn. cosa, pruschetotu fàere dinare e in is contos de un'atividade tènnere intradas prus mannas de is essias Synonyms e antonyms badagnae, codangiare, gadangiai*, gualanzare, ingognare, introitare | ctr. galtare, ingastai, ispèndhere, pèldere Sentences fit andhendhe a logu chi bi aiat de balanzare ◊ issos si balanzabant su pane chin amargura ◊ cherzo unu traballu chi mi facat balanzare meda ◊ dae sa festa su priore aviat balanzau ◊ ite ndhe li balet, a s'ómine, de si aer balanzau su mundhu intregu si s'est ispérdiu? Surnames and Proverbs prb: su balanzare meda su cubidale segat Translations French gagner English to gain Spanish ganar Italian guadagnare German verdienen.

cabbàle, cabbàli , nm: gabbale Definition dinare, interessu, fundhu, totu su chi est orrobba de propiedade; cosa chi balet, chi serbit, nau fintzes de su chi balet una persona candho est de giudu, de caràtere, onesta, àbbile Synonyms e antonyms balanzu, lucru, profetu / imprastu, valore, zudu Sentences ndhe as bogadu su cabbale de un'annu de triballu, mancu su chi as semenadu!…◊ arratza de cabbale, triballendhe e chentza pagados! ◊ istat semper pistandhe ma chene fàchere cabbale ◊ barriamus meda, assumancus acoghi faghimus su fiazu est cun cabbale! 2. cussa est fémina de cabbale, ómine de cabbale Etymon ctl. cabal Translations French gain English gain, value Spanish propriedad, cabal (detto di persona) Italian guadagno, valóre German Gewinn, Wert.

cadeliàre , vrb: cadoliare Definition àere sa cosa a fortza de sacrifíciu; arrespramiare sa cosa (ma fintzes cuvrenare sa persona, pausare); istare a míndhigu, cun tropu pagu cosa, in su bisóngiu Synonyms e antonyms acolomizare, arresparmiai, avitare, istraviare 1 | ctr. perdimentare, sperditziai Idioms csn: pane cadeliadu = fatu a fortza de triballu; cadeliàresi de su fàmine = mòrriri de su fàmini po sa mandronia, po su pagu trabballai Sentences apo cadeliadu e marasadu chena profetu, che mísera zente 2. si ses iltraca, cadéliadi! ◊ cussa fémina si ndhe iltat totaganta cadeliada, chena essire mai Translations French gagner de quoi vivre à la sueur de son front English to gain with sacrifice Spanish gañar con sacrificio Italian guadagnare con sacrifìcio German mühsam verdienen.

gadàgnu gadàngiu , nm: godàngiu, goràngiu, guadàngiu 1 Definition torracontu, benefíciu chi si ndhe tenet de calecunu trebballu o ispesa Synonyms e antonyms badagnu, gagnu, gualanzu, lucru, profetu, torracontu / cdh. gadagnu | ctr. példua, pérdia Sentences dèu si dhu bendu a setixentus francus su chilu, su préssiu, e issu si dhu bendit a duamilla: piticu su guadàngiu!…◊ issu pensat solu a su godàngiu, est pagu arreolau ci is àteros morint de su fàmene! Etymon itl. Translations French gain, bénéfice English gain, earnings Spanish ganancia Italian guadagno German Gewinn.

gadangiài , vrb: godagnare, godangiae, godangiai, guadangiai, guadanzai, guarangiai Definition àere lúcuru, profetu, benefíciu de calecuna cosa, mescamente fàere dinare e in is contos de un'atividade àere intradas prus mannas de is essias Synonyms e antonyms badagnae, balanzare, codangiare, gualanzare, lucurare 1 | ctr. ingastai, ispèndhere Sentences cussu guaràngiat mera, pigat unu sciacu mannu de dinai dugna mesi ◊ no ti guadàngias mancu s'àcua chi ti bufas de is màrigas, tui! Translations French gagner English to gain Spanish ganar Italian guadagnare German verdienen.

lúcru , nm: lúcuru Definition torracontu, profetu, benefíciu, arresurtau bonu chi si ndhe tenet de calecuna cosa Synonyms e antonyms badagnu, balanzu 1, gadagnu, gagnu, gualanzu, ingogna, profetu, torracontu | ctr. pérdia Sentences sos terrinos no dant lucru mancu a sos pastores ◊ de su tou malu operadu, ite lúcuru ndh'as tentu? ◊ bae a istudiare, fizu meu, e assumancu chi siat cun lúcuru! ◊ a ite tiat èssere a triballare chentza lúcuru?! ◊ si no mi aggantzas a díligu a díligu dae me no ndhe bogas lúcuru meda Etymon itl. Translations French gain, lucre, avantage, profit English gain, profit Spanish lucro, provecho Italian lucro, profitto, vantàggio German Gewinn, Vorteil.