Abbreviations Legenda | Symbols Legend

bascèsa , nf: bassesa Definition su èssere pagu de su puntu de vista morale, su si giare a bíere in cosas malas, su fàere cosas chi imbrutant s'onore o sa dignidade de su cristianu / tènniri b. de unu, de ccn. cosa = tènnerendhe birgonza a puntu de pàrrere b. a lu sighire a chèrrere o a fàghere Sentences est bascesa a si pienare sa mente de ideas anzenas sentza ischire ite sunt ◊ ti parit bascesa a cantai cun nosu ◊ s'ómine pregat bestidu de sa bascesa e debbilesa sua ◊ ndhe intendho finamente bassesa de andhare a pedire! 2. candu dh'iat connota bèni, fastigendi, nd'iat tentu bascesa ◊ sa cassa chi mi at portau ocannu madiru miu… ndi tengu finas bascesa a dhu nai! Translations French bassesse English meanness Spanish bajeza Italian bassézza German Niedrigkeit.

ingurdonería , nf Definition su èssere ingurdones, su bòllere totugantu, meda, de prus Synonyms e antonyms aggantzadura, allimimentu, asurímini, ingorrosia, iscórporu, limiore, migragna, susuncúmini Sentences cun s'ingurdoneria de àere sempre de piús s'ómine si est ponzendhe sas gangas dai perisse etotu Etymon srd. Translations French avidité English meanness, greediness Spanish glotonería, avidez Italian grettézza, ingordìgia German Knauserigkeit, Gefräßigkeit.

malucòro , nm: malugoro, malugoru Definition malu coro, in su sensu de no giare, de arrestigore, de no pentzare nudha a s'àteru Synonyms e antonyms limiore, susuncheria | ctr. bonucoro Idioms csn: fàghere sa cosa a m. = sentza de ganas, ammarolla, pruscatotu ca si pentzat de no ndi bogai nudha de bonu, o ca no andat bèni, in duda chi no siat giustu Sentences su meri susuncu, meri malugoru, no dh'iat mai cumbidau a domu ni a prandi e ni a cena ◊ teniat una richesa ibbaldarada, ma fit de malugoro e no daiat nudha a nisciunu Etymon srd. Translations French avarice, égoïsme English meanness Spanish cicatería, mezquindad Italian grettézza, egoismo German Engherzigkeit, Egoismus.

nennaría , nf: gnagneria, nenneria, nigneria, ninneria Definition cositedha de pagu contu, de nudha, de no pònnere in contu / pèrderesi in nennarias = pònniri su tempus po cosas de perunu contu Synonyms e antonyms fiolera, ignagnaria, nèncere, minudàntzia, pimpirimpalla Sentences babbu e fizu no sunt pro nennarias! ◊ non ti perdas in nennarias! ◊ est una ninneria, ma funt gelosas de ammostai s'arti insoru Etymon spn. Translations French vétille English meanness Spanish niñería Italian cosùccia, meschinità German Kleinigkeit.

pachitàte , nf: paghidade Definition su èssere pagu de sa cosa; cositedha de perunu contu, de nudha Synonyms e antonyms gnagneria, innennériu Sentences a fàghere male in sa paghidade de s’ideale meu ndhe l’apo segadu una borta pro sempre Etymon ltn. paucitate(m) Translations French peu, étroitesse English meanness, scarcity Spanish poquedad, escasez Italian pochézza, esiguità German Wenigkeit.

spilurtzería , nf Definition su èssere ispilurtzius; su èssere arrestigos Synonyms e antonyms aggantzadura, aggarradura, asurímini, ingurdoneria, limiore, susuncúmini Etymon itl. Translations French pingrerie English meanness Spanish cicatería Italian grettézza, spilorcerìa German Knauserigkeit, Knauserei.

«« Search again