imbronconài, imbronconàre , vrb: imbruchinai,
imbruconai,
imbruconare,
imbrucunai,
imbrucunare,
imbrunchinai,
imbrunconai,
imbrunconare,
imbruncuai,
imbruncunai,
imburchinai,
imburconai Definition
fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment’e faendho orrúere mescamente si unu si movet lestru; nau in cobertantza, tratènnere, arrèschere, ibballiare
Synonyms e antonyms
abbruncai,
atuviae,
atzupare,
imbrucare,
imbruncai 1,
imbruschinare,
trabbucai 1,
trambellare,
truncudhare
Idioms
csn:
andai imbúrchina imbúrchina = trambuchendhe, coment'e ruindhe; imbrunchinai a fuedhu = fadhíresi faedhendhe
Sentences
is pitzinnedhos current, imbronconant e orruent puru! ◊ imbruncunau in is perdas, caminendi ◊ est arruta a longu a longu ca at imbruncunau ◊ cichendi s'interrutori a su buju imbruncunat me is cadiras ◊ su catzedhu apenas nàsciu andat imbúrchina imbúrchina ◊ fei atentzioni ca podeis imbrunchinai!
2.
in domu mia tui no dhui imbrúncunas! ◊ si no est lómpiu, cussu at imburchinau cun is amigus in cancuna tassa de binu! ◊ ànima fingia, cun is carignus suus mi at fatu imburchinai! ◊ mellus ci alleghes in italianu, po no imbrunconaris!
Etymon
srd.
Translations
French
trébucher
English
to stumble
Spanish
tropezar
Italian
incespicare
German
stolpern
imbruncài 1, imbruncàre , vrb: imbrunciare,
umbruncare Definition
fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment'e faendho orrúere / andhare a s'imbrúncia imbrúncia = cun passu pagu seguru, a su trambuca trambuca
Synonyms e antonyms
abbruncai,
atzupare,
imbronconai,
trabbucai 1
Sentences
tucandhe at imbruncau in d-unu truncu ◊ apo imbruncadu e mi apo pistu su benúgiu ◊ currendi, pòngiu su pei in d-unu barrocu, imbruncu e iscudu sa conca a una pedra ◊ cussos imbrúnciant in sos arriscos ◊ cantas bortas so rutu ca apo imbrunciau!…
Surnames and Proverbs
prb:
pè sétzidu no imbrúnciat
Etymon
srd.
Translations
French
trébucher
English
to stumble
Spanish
tropezar
Italian
incespicare
German
stolpern.
trabbucài 1, trabbucàre , vrb: trambucare Definition
fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment'e faendho orrúere mescamente si unu si movet lestru
Synonyms e antonyms
abbruncai,
atuviae,
atzupare,
imbronconai,
imbruncai 1,
intuviae,
istambecare,
istrambucare,
trambellare,
truncudhare
Sentences
in s'andhare trambucant sempre ◊ onzi tantu trambuco, ruo e mi ndhe peso ◊ sa pitzinna fughendhe trambucat e rughet, coment'e illughinada ◊ fintzas in su paris netu a bortas si trambucat, puru dendhe tentu ◊ so antzianu e timo a trambucare
2.
no li passat mancu in su carvedhu de pòdere trambucare in calchi errore
Etymon
ctl.
trabucar
Translations
French
trébucher
English
to stumble
Spanish
tropezar
Italian
inciampare
German
stolpern.
trambucàda , nf: trambucata Definition
su trambucare camminandho, atumbada de pei a calecuna cosa e movimentu coment'e orruendho
Synonyms e antonyms
atuviada,
atzupada,
ilbronchiada,
imbronchiada,
trabbucu
/
abbrúnciu,
arrocu,
atzopu,
barrancu,
imbàssinu,
imbrúnchinu,
imbrunchioni,
immulcionada
Sentences
apo fatu una trambucada che tzegu! ◊ coment'est su logu totu fossos e a s'iscuru che so andhadu totu a trambucadas ◊ ite ndhe ischint sos àteros de sas trambucadas tuas in sa vida?
Etymon
srd.
Translations
French
trébuchement
English
stumble
Spanish
tropezón
Italian
inciampaménto,
inciampata
German
Stolpern.