imbronconài, imbronconàre , vrb: imbruchinai, imbruconai, imbruconare, imbrucunai, imbrucunare, imbrunchinai, imbrunconai, imbrunconare, imbruncuai, imbruncunai, imburchinai, imburconai Definition fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment’e faendho orrúere mescamente si unu si movet lestru; nau in cobertantza, tratènnere, arrèschere, ibballiare Synonyms e antonyms abbruncai, atuviae, atzupare, imbrucare, imbruncai 1, imbruschinare, trabbucai 1, trambellare, truncudhare Idioms csn: andai imbúrchina imbúrchina = trambuchendhe, coment'e ruindhe; imbrunchinai a fuedhu = fadhíresi faedhendhe Sentences is pitzinnedhos current, imbronconant e orruent puru! ◊ imbruncunau in is perdas, caminendi ◊ est arruta a longu a longu ca at imbruncunau ◊ cichendi s'interrutori a su buju imbruncunat me is cadiras ◊ su catzedhu apenas nàsciu andat imbúrchina imbúrchina ◊ fei atentzioni ca podeis imbrunchinai! 2. in domu mia tui no dhui imbrúncunas! ◊ si no est lómpiu, cussu at imburchinau cun is amigus in cancuna tassa de binu! ◊ ànima fingia, cun is carignus suus mi at fatu imburchinai! ◊ mellus ci alleghes in italianu, po no imbrunconaris! Etymon srd. Translations French trébucher English to stumble Spanish tropezar Italian incespicare German stolpern

imbruncài 1, imbruncàre , vrb: imbrunciare, umbruncare Definition fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment'e faendho orrúere / andhare a s'imbrúncia imbrúncia = cun passu pagu seguru, a su trambuca trambuca Synonyms e antonyms abbruncai, atzupare, imbronconai, trabbucai 1 Sentences tucandhe at imbruncau in d-unu truncu ◊ apo imbruncadu e mi apo pistu su benúgiu ◊ currendi, pòngiu su pei in d-unu barrocu, imbruncu e iscudu sa conca a una pedra ◊ cussos imbrúnciant in sos arriscos ◊ cantas bortas so rutu ca apo imbrunciau!… Surnames and Proverbs prb: pè sétzidu no imbrúnciat Etymon srd. Translations French trébucher English to stumble Spanish tropezar Italian incespicare German stolpern.

trabbucài 1, trabbucàre , vrb: trambucare Definition fàere passu iscontriau, camminandho, betare su pei in buidu, pruschetotu atumbare sa punta de su pei a calecuna cosa firma, grae, chi faet orrúere o istrobbat s’andhare coment'e faendho orrúere mescamente si unu si movet lestru Synonyms e antonyms abbruncai, atuviae, atzupare, imbronconai, imbruncai 1, intuviae, istambecare, istrambucare, trambellare, truncudhare Sentences in s'andhare trambucant sempre ◊ onzi tantu trambuco, ruo e mi ndhe peso ◊ sa pitzinna fughendhe trambucat e rughet, coment'e illughinada ◊ fintzas in su paris netu a bortas si trambucat, puru dendhe tentu ◊ so antzianu e timo a trambucare 2. no li passat mancu in su carvedhu de pòdere trambucare in calchi errore Etymon ctl. trabucar Translations French trébucher English to stumble Spanish tropezar Italian inciampare German stolpern.

trambucàda , nf: trambucata Definition su trambucare camminandho, atumbada de pei a calecuna cosa e movimentu coment'e orruendho Synonyms e antonyms atuviada, atzupada, ilbronchiada, imbronchiada, trabbucu / abbrúnciu, arrocu, atzopu, barrancu, imbàssinu, imbrúnchinu, imbrunchioni, immulcionada Sentences apo fatu una trambucada che tzegu! ◊ coment'est su logu totu fossos e a s'iscuru che so andhadu totu a trambucadas ◊ ite ndhe ischint sos àteros de sas trambucadas tuas in sa vida? Etymon srd. Translations French trébuchement English stumble Spanish tropezón Italian inciampaménto, inciampata German Stolpern.

«« Search again