essía , nf: essida,
essita,
iscia 1 Definition
su essire; logu inue si essit o si podet essire, terrinu o ortu a ue essire a fàere faina, tempus de essire o chi essit; cosa chi essit in sa carre, coment’e maladia, difetu; cosas curiosas chi si narant e chi faent erríere o a pentzare; cosa o dinare chi s'ispendhet; nau de is foedhos, sa parte chi càmbiat, in finitia, e chi giaet s'idea de cantidade (unu o medas, sing. o pl.), e de calidade (de mascu o de fémina)
Synonyms e antonyms
andada,
disessida,
tucada
/
essidorzu
/
essidura,
fruscedha
/
gastu,
ispesa
| ctr.
intrada,
recuia
Idioms
csn:
pitzocu, zòvanu de prima e. = chi ancora no connoschet logu atesu, chi est comintzendhe a essire; sa e. de sas ebbas de Sant'Antoni = sa tucada de Lolle, de su fumu, a no si torrare a bídere prus; fàghere o dare un'intrada un'e. = intrare e essire (o bogare) in lestresa; dare sa e. a una cosa = fuliarechela; dare sa e. a unu, a un'animale = lassai andai
Sentences
ch'est in s'ispidale, ma oe lu ponent in essida ◊ candho s'illieraiat, sa mama faghiat sa prima essida a s'incresiare ◊ sas essidas tuas za!… no torras prus, eite?! ◊ manteniat sa vintza in possa che a s'ocru e dontzi essita fit a inie ◊ tucaiat cada die a domo de sa mama: custa fit sa essida sua
2.
burrincu afissiau: candu movit a sartu, carriau, a sa essia s'istrumpat e no movit prus
3.
custa essida chi zughes in sa pedhe bido chi si est isparta!
4.
arratza de essidas chi faghes, candho faedhas!…◊ sas essidas de Nàniu, chi nachi su chi at fatu a sa muzere tiat àere sanadu su babbu puru!…◊ si fuint postos a ríere intenninne cussa essida ◊ est minore ma faghet de cudhas essidas paret unu mannu!
Etymon
srd.
Translations
French
sortie
English
exit,
going out,
witty remark
Spanish
salida
Italian
uscita,
battuta
German
Ausgang,
witziger Einfall.
piberúdu , agt: pibirudu,
piperudu Definition
chi portat píbere o est de sabore pitzigorosu; nau de gente atzuda, inganatzida meda, chi portat pudredhimi
Synonyms e antonyms
pibarudu,
pistidhenti,
pissiosu
/
gioguanu,
marietadore,
marietosu
/
pissineri
2.
èguas pibirudas, si ndi andais a Castedhu: it'anca feis inní?! (Scomúniga)◊ gei est berus ca seis pibirudas, mamma e filla, ma calincuna dí si depint iscanciofai bèni! ◊ o maca pibiruda, lassa stai is piciocus!
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
spirituel,
coquet
English
flirtacious,
witty
Spanish
gracioso,
coqueto
Italian
spiritóso,
civettuòlo
German
witzig,
kokett.
sciscítu , nm Definition
piciochedhu abbistu, scadrallutu
Synonyms e antonyms
spiscinetu
Translations
French
vif,
alerte
English
lively and witty child
Spanish
chico avispado,
listo
Italian
ragazzo vispo e spiritóso
German
munterer und witziger Junge.