Abbreviations Legenda | Symbols Legend

acrolàju , nm: arcobaju, arcobarju, arcolari, arcolarju, arcolau, arculau, ocrolaju Definition genia de aina chi girat e ue s'imbestit sa madassa po dha fàere a lómboru Synonyms e antonyms bíndhalu, chíndhalu, isciollidrama, sciortori, sorbidorzu, tocubaju, tzíngalu Sentences in cogina dhue tenet un'arculau e un'adhaolu Scientific Terminology ts, ans Etymon itl. Translations French dévidoir English wool winder Spanish devanadera Italian arcolàio German Garnwinde.

chíndhalu , nm: chíndhulu, chínnalu, ghíndhalu Definition sciortori, genia de aparíciu chi girat e ue s'intrat sa madassa po dha fàere a lómboru Synonyms e antonyms acrolaju, bíndhalu, dríngalu, isciollidrama, sorbidorzu, tocubaju, trobedrama, tzíngalu Sentences cun chíndhalu, cannujas e pubadas de lana o linu, sedas e cotones, fusos, músculas tundhas, chirriones falant filados… Scientific Terminology ans Etymon itl. guindolo Translations French dévidoir English wool winder Spanish devanadera Italian arcolàio German Garnwinde.

frochèdha , nf Definition chirrione, frocos de lana, is chi no abbarrant impare cun sa parte manna de una lana túndhia; nie a frocos (e fintzes pallasina abbruxada chi bolat, frochedha de chinisu) Synonyms e antonyms fioca Sentences chin frochedhas tesso trama (M.Dore) Translations French flocon English wool remnant Spanish vedija, lana suelta Italian pezzame di lana German Krempelwolle.

istàmene , nm: istàmine, istàmini, istamu, stàmini Definition sa parte prus bona de sa lana, de su linu; filau de lana fine; parte mascu de is frores chi portat su podhinedhu chi ingendrat s'óvulu o céllula fémina Synonyms e antonyms bidhu, istaminzu / istamentu Sentences betados in palas giughiant sacos de lana de primu istàmene ◊ is pillonis portant istàmini de dogna ginia Etymon ltn. stamine(m) Translations French étamine English stamen, fine carded wool Spanish estambre Italian stame German Gespinst, Stamen.

làna , nf Definition su pilu cracu e longu de is animales impreau apustis filau po tessíngiu, o fintzes deasi etotu po prenimentu de banitas e cabitzales: est cosa callentosa meda poite agguantat in mesu s'ària (chi est isolante); su pilu de su sutabbídhiu; àtera cosa chi si assimbígiat a sa lana naturale, ma de produtzione industriale impreada po isolante; su mucore chi creschet in is cosas isciustas; dhu narant fintzes in su sensu de arreghèscia, iscusa, chistione troboia, mala a cumprèndhere o a fàere / genias de lana: anzonina, de madrigadu; lana metzana, de madrigadu ma cussa de sa coa, de sas cossas, prus curtza = mulgulzu; lana de imbírdiu; lana o lanedha de perda, de àrbure o mata = lanaritzu, zenia de erba chi creschet subra de sas pedras o in sa corzola de sas àrbures a s'ala de s'umbra, itl. mùschio; lanedha de abba, lana de arriu = genias de lanaritzu birdi chi fait me in s'àcua abarrada; lana chi fait me in su pani = afungu, nabra Synonyms e antonyms pilu Idioms csn: una lana = totu sa lana chi si tundhet de unu fiadu (e goi si narat plurale puru: duas lanas = sa lana de duos fiados); angioni a l. pratzia = mannu, cun sa l.longa de resurtare betada a parte e àtera dae su filu de s'ischina; bogare lanas de una cosa = fàghere atzola, arrennèsciri; no arrennèsciri a ndi fai ni casu e ni lana, de una cosa, de unu = ne crau e ne tzou, no resessire a la dominiare a dovere; istènnere lanas = bogai contus, pònniri chistionis; no si perdet in lanas = no si perdit in chistionis, bandat a su chi prus dh'interessat; pigai a unu a lanas de asegus = aferrare a purpedhas de culu; èssiri che lana in mesu de is ferrus = èssere in apretu mannu, in dificurtade, agatàresi male; àere lanas de graminare = runzas de ratare, chistiones inzotosas Sentences una tupada de lana ◊ sa lana si tundhet, si sàmunat, si bàrminat, si filat e si tesset ◊ at fatu unu cambúsciu de lana de arbei: ge pítziat pagu!… 2. no arrennesciat a ndi fai ne casu e ne lana de cudha "gioventù fascista" chi andàt che un'arei de brebeis tzopas ◊ ognune si bàrminet sa lana sua! 3. chin d-unu muntone de lanas nche lu aiant conchinatu a fàchere su sínnicu ◊ isse si colaiat sa die istennenne lanas e chene travagliare, eperò carcunu lu crediat abberu ◊ onzi vorta chi venzo bi at chistiones novas e vetzas: no est petzi su mare… bi at peri lanas de graminare… Surnames and Proverbs smb: Lana Etymon ltn. lana Translations French laine, toison English wool, fleece Spanish lana, zalea Italian lana, vèllo German Wolle, Rohwolle.

pilichédhu , nm: pilighedhu, pilixedhu Definition min. de pilu, pilu pitichedhu, fine fine, bastardu, curtzu, fintzes solu calecunu pilu (es. de lana) Synonyms e antonyms pilubbaltaldu, pilitolu Translations French duvet English wool Spanish pelusa Italian pelùria German Flaum.

pubàda , nf Definition chirrione de lana chi si ponet in sa cannuga po dha filare; nuighedha de fumu / falàrendhe sa p. = filare sa lana o su linu de una cannugada, filai sa cannugada Synonyms e antonyms cannugada, cherrione, cherritzu, cugusta Sentences sa betzighedha filaiat pubadas mannas de istupa e lana 2. sa pubada de su fumu chi faghet su pipadore ◊ ndhe lassaiant de pubadas de fumu, sos trenos de unu tempus, candho fint a vapore!… Etymon ltn. pupa Translations French quenouillée English wool on the distaff Spanish copo, husada Italian roccata, pennécchio German Spinnrocken.

«« Search again