achedàre 1 , vrb: achetare 1,
agedai,
agedari,
aghedare,
axedae,
axedai,
axerai Definition
fàere a aghedu, nau fintzes de sa pasta cun su frammentu; in cobertantza, nau de ccn. arrennegare
Synonyms e antonyms
acriare,
aghedinare,
frammentai,
imbischidare,
pesai
Sentences
su binu cheret contivizadu, ca sinono si aghedat ◊ Cíciu mi at nau ca su binu biancu si dhi est agedau
2.
dhi at ghetau unu lómburu de fromentu: dèu nau chi at a axedai! ◊ is tzípulas no ant axedau: depiat tenni písima su frammentu ◊ tenei sa pasta in sa scifedha axerendi e fui arremangada pronta a ispongiai ◊ at lassau su pane aghedandho in su tianu
Etymon
srd.
Translations
French
tourner en vinaigre
English
to vinegar
Spanish
agriar
Italian
inacetire,
inacidire,
fermentare
German
zu Essig werden,
säuern,
gären.
acriàre , vrb: agriai,
agriare,
arghiare Definition
su si fàere aghedu nau fintzes in su sensu de fàere dispraxere)
Synonyms e antonyms
achedare 1,
agritzare,
argai,
axedai,
frammentai,
imbischidare
2.
candho fit sordau, una lisséntzia de bíndhichi dies fit serbia petzi a acriare de prus su distacu de sa parténtzia
Etymon
srd.
Translations
French
aigrir
English
to sour
Spanish
agriar
Italian
inacidire
German
säuern.
asperài , vrb: aspreai,
aspriai,
aspriare Definition
fàere arrasposu; giare arrennegu, fàere arrennegare, giare ifadu, aggheju
Synonyms e antonyms
inasprèssiri,
intriscare,
suberiare
/
arrodare
Idioms
csn:
aspriare sa serra, sa messadorza = arrodare, bogare sas dentes a sa serra, a sa farche; aspriare sas palas = pònnere sa tudha
2.
cussa est zente aspriada a fortza de malu passare
3.
àsprias sa farche, messas e ispicas ◊ bi cheret una resorza bene aspriada pro segare
Etymon
srd.
Translations
French
aigrir
English
to embitter
Spanish
agriar
Italian
inasprire
German
verschlimmern.