ammalèsci , vrb: malèsciri Definition fàere andhandho e impeorandho, andhare de male in peus Synonyms e antonyms aggravae, immalèsciri, impeorai, impeusare, pejorare | ctr. imbonire, mediare Sentences no siast contràriu a s’onnipotenti ca s’ànima ti ammalescit! (E.Pillai)◊ is cosas funt ammalescendi! Translations French s'aggraver English to get worse Spanish empeorar Italian aggravarsi German sich verschlimmern.

arreghentiàre , vrb: reghentiare Definition fàere coment'e una segada o unu male prus reghente e chi po cussu dolet de prus / a. sas piaes, sa pena = impeuare, acradiare sa pena, fai incrèsciri de prus is liagas Synonyms e antonyms agghegiare, imprujare Sentences custu fritu mi at arreghentiadu sos dolores Etymon srd. Translations French aigrir, irriter English to sour Spanish avivar, agudizar Italian inasprire, inciprignire German verschlimmern.

asperài , vrb: aspreai, aspriai, aspriare Definition fàere arrasposu; giare arrennegu, fàere arrennegare, giare ifadu, aggheju Synonyms e antonyms inasprèssiri, intriscare, suberiare / arrodare Idioms csn: aspriare sa serra, sa messadorza = arrodare, bogare sas dentes a sa serra, a sa farche; aspriare sas palas = pònnere sa tudha 2. cussa est zente aspriada a fortza de malu passare 3. àsprias sa farche, messas e ispicas ◊ bi cheret una resorza bene aspriada pro segare Etymon srd. Translations French aigrir English to embitter Spanish agriar Italian inasprire German verschlimmern.

immalèsciri , vrb Definition peorare de salude Synonyms e antonyms aggravae, ammalesci, imbalèschere, impeorai, impeusare, pejorare | ctr. illebiare, mediare Sentences sa maladia si est in pagu tempus immaléscia e Boicu at serrau is ogus po sempri Translations French s'aggraver English to get worse Spanish agravarse Italian aggravarsi German sich verschlimmern.

incrudèschere , vrb: incruèschere Definition provare dolore, dispràxere, fàere o essire peus, prus dolorosu; nau de cosas coendho o faendho, chi no coent o no essint bene / i. su male = impeorai Synonyms e antonyms dòlere, dispiàchere, incrèschere, rànchere / incalèschere, incancheriare Sentences si pecadu no atrogas su coro incrueschet ◊ cantu martirizu: su patire tou est piús incruéschidu! 2. l'incrudeschet sa cundanna chi at iscontau 3. su màndhicu at incrudéschiu ◊ sa pasta si est incrudéschia (G.F.Sedda) Etymon spn. encrudecer Translations French regretter, aigrir English to regret, to grow worse (harsh) Spanish doler, exacerbar, encrudecer Italian rincréscere, incrudire, inasprire German leid tun, sich verschlimmern.

«« Search again