ammalèsci , vrb: malèsciri Definition
fàere andhandho e impeorandho, andhare de male in peus
Synonyms e antonyms
aggravae,
immalèsciri,
impeorai,
impeusare,
pejorare
| ctr.
imbonire,
mediare
Sentences
no siast contràriu a s’onnipotenti ca s’ànima ti ammalescit! (E.Pillai)◊ is cosas funt ammalescendi!
Translations
French
s'aggraver
English
to get worse
Spanish
empeorar
Italian
aggravarsi
German
sich verschlimmern.
arreghentiàre , vrb: reghentiare Definition
fàere coment'e una segada o unu male prus reghente e chi po cussu dolet de prus / a. sas piaes, sa pena = impeuare, acradiare sa pena, fai incrèsciri de prus is liagas
Synonyms e antonyms
agghegiare,
imprujare
Sentences
custu fritu mi at arreghentiadu sos dolores
Etymon
srd.
Translations
French
aigrir,
irriter
English
to sour
Spanish
avivar,
agudizar
Italian
inasprire,
inciprignire
German
verschlimmern.
asperài , vrb: aspreai,
aspriai,
aspriare Definition
fàere arrasposu; giare arrennegu, fàere arrennegare, giare ifadu, aggheju
Synonyms e antonyms
inasprèssiri,
intriscare,
suberiare
/
arrodare
Idioms
csn:
aspriare sa serra, sa messadorza = arrodare, bogare sas dentes a sa serra, a sa farche; aspriare sas palas = pònnere sa tudha
2.
cussa est zente aspriada a fortza de malu passare
3.
àsprias sa farche, messas e ispicas ◊ bi cheret una resorza bene aspriada pro segare
Etymon
srd.
Translations
French
aigrir
English
to embitter
Spanish
agriar
Italian
inasprire
German
verschlimmern.
immalèsciri , vrb Definition
peorare de salude
Synonyms e antonyms
aggravae,
ammalesci,
imbalèschere,
impeorai,
impeusare,
pejorare
| ctr.
illebiare,
mediare
Sentences
sa maladia si est in pagu tempus immaléscia e Boicu at serrau is ogus po sempri
Translations
French
s'aggraver
English
to get worse
Spanish
agravarse
Italian
aggravarsi
German
sich verschlimmern.
incrudèschere , vrb: incruèschere Definition
provare dolore, dispràxere, fàere o essire peus, prus dolorosu; nau de cosas coendho o faendho, chi no coent o no essint bene / i. su male = impeorai
Synonyms e antonyms
dòlere,
dispiàchere,
incrèschere,
rànchere
/
incalèschere,
incancheriare
Sentences
si pecadu no atrogas su coro incrueschet ◊ cantu martirizu: su patire tou est piús incruéschidu!
2.
l'incrudeschet sa cundanna chi at iscontau
3.
su màndhicu at incrudéschiu ◊ sa pasta si est incrudéschia (G.F.Sedda)
Etymon
spn.
encrudecer
Translations
French
regretter,
aigrir
English
to regret,
to grow worse (harsh)
Spanish
doler,
exacerbar,
encrudecer
Italian
rincréscere,
incrudire,
inasprire
German
leid tun,
sich verschlimmern.