abbréschida , nf: albéschida,
alvéschita,
arbéschia,
arbéschida,
arbéscia,
arvéschida,
avéschida,
avréschida Definition
sa fata de sa die, candho cumènciat a fàere lughe su mengianu, abbreschendho / ctr. a s'iscurigada
Synonyms e antonyms
abbreschidorza,
abburiadroxu,
albore,
arborinu,
chentales,
ispanigada,
nea,
obbréscida,
postarva,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
iscurigantina,
murriadrosu
Sentences
tandho sa vida fit un'avréschida: ma como sa die est finida! ◊ a s'avréschida sa lughe nos dat una die noa
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
abbreschidórgiu, abbreschidòrza, abbreschidórzu , nm, nf: abbressidorzu,
albeschidolza,
albeschidolzu,
albeschidorza,
albeschidorzu,
albescidólgiu,
albescidórgiu,
arbeschidorju,
arbeschidorza,
arbeschidorzu,
arbissidórgiu,
arveschidorza,
arvescidórgiu,
avreschidorju Definition
s'ora chi cumènciat a fàere die, su mengianu chitzo / a s'arvescidórgiu = ante paxi e luxi, abbreschindhe, faghindhe die
Synonyms e antonyms
abbréschida,
albore,
alboriadórgiu,
chentales,
nea,
obrescidórgiu,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
murriadrosu
Sentences
sa cosa de papae dha preparant a s'abbreschidorza prima de tzucae a campu ◊ fit a s'ora de albeschidorza ◊ ibbabbu s'est isérghiu in su caminu longu de s'avreschidorju ◊ sa gara cun Tucone e Piras agabbaiat a s'arveschidorza (P.Pillonca)◊ seo andhau s'incràs a mengianu a s'abbreschidórgiu
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
albòre, albòri , nm: alvore,
arbore,
arbori,
avrore Definition
s'ora chi est cumenciandho a fàere die, chi si cumènciat a bíere, a fàere lughe su mengianu
Synonyms e antonyms
abbréschida,
abbreschidorza,
alboriadórgiu,
chentales,
impodhile,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
intríchinu,
iscurigantina
Idioms
csn:
ghetai arbori = abbrèschere, comintzare a fàghere die; missa de arbore = missa de chito
Sentences
a chitzu a su primu albore est candho si pesat su bachedhu ◊ fendi e no fendi arboris portu su chetzi a moli (P.Siddi)◊ su massaju s'impunnat po arai candu ghetat arbori ◊ est arribbau chitzi chitzi, cumentzendi a fai arboris ◊ in su serenu alvore si coronat su chelu de lizos e de rosas… (M.Bussalay)
Scientific Terminology
sdi
Etymon
ltn.
albore(m)
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Morgendämmerung.
càjamu , nm: càjumu,
càmisu,
càmixu,
càmuju,
camúsiu,
càmuxu Definition
genia de bestimentu de su preide po nàrrere sa Missa; fintzes bestimentu fine, longu, de pònnere in pitzu chie trebballat in logu de ispidale, labboratórios, e àteru
Synonyms e antonyms
alba
2.
fint allevadores ricos e mentovados chi traballaiant in camúsiu biancu che a sos dotores
Scientific Terminology
bst, prdc
Etymon
itl.
càmi(s)cio
Translations
French
aube (vêtement ecclésiastique)
English
surplice
Spanish
alba
Italian
càmice,
alba
German
Kittel,
Meßhemd.
obrescidórgiu, obrescidróxu , nm: arbescidórgiu,
orbescidórgiu,
orbescidroxu Definition
s'ora chi est cumenciandho a fàere die
Synonyms e antonyms
abbréschida,
albore,
chentales,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
iscuricada,
murriadrosu
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Morgendämme- rung,
Tagesanbruch.