abbréschida , nf: albéschida,
alvéschita,
arbéschia,
arbéschida,
arbéscia,
arvéschida,
avéschida,
avréschida Definition
sa fata de sa die, candho cumènciat a fàere lughe su mengianu, abbreschendho / ctr. a s'iscurigada
Synonyms e antonyms
abbreschidorza,
abburiadroxu,
albore,
arborinu,
chentales,
ispanigada,
nea,
obbréscida,
postarva,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
iscurigantina,
murriadrosu
Sentences
tandho sa vida fit un'avréschida: ma como sa die est finida! ◊ a s'avréschida sa lughe nos dat una die noa
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
abbreschidórgiu, abbreschidòrza, abbreschidórzu , nm, nf: abbressidorzu,
albeschidolza,
albeschidolzu,
albeschidorza,
albeschidorzu,
albescidólgiu,
albescidórgiu,
arbeschidorju,
arbeschidorza,
arbeschidorzu,
arbissidórgiu,
arveschidorza,
arvescidórgiu,
avreschidorju Definition
s'ora chi cumènciat a fàere die, su mengianu chitzo / a s'arvescidórgiu = ante paxi e luxi, abbreschindhe, faghindhe die
Synonyms e antonyms
abbréschida,
albore,
alboriadórgiu,
chentales,
nea,
obrescidórgiu,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
interinada,
intríchinu,
murriadrosu
Sentences
sa cosa de papae dha preparant a s'abbreschidorza prima de tzucae a campu ◊ fit a s'ora de albeschidorza ◊ ibbabbu s'est isérghiu in su caminu longu de s'avreschidorju ◊ sa gara cun Tucone e Piras agabbaiat a s'arveschidorza (P.Pillonca)◊ seo andhau s'incràs a mengianu a s'abbreschidórgiu
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Tagesanbruch,
Morgengrauen.
albòre, albòri , nm: alvore,
arbore,
arbori,
avrore Definition
s'ora chi est cumenciandho a fàere die, chi si cumènciat a bíere, a fàere lughe su mengianu
Synonyms e antonyms
abbréschida,
abbreschidorza,
alboriadórgiu,
chentales,
impodhile,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
ingalu,
intríchinu,
iscurigantina
Idioms
csn:
ghetai arbori = abbrèschere, comintzare a fàghere die; missa de arbore = missa de chito
Sentences
a chitzu a su primu albore est candho si pesat su bachedhu ◊ fendi e no fendi arboris portu su chetzi a moli (P.Siddi)◊ su massaju s'impunnat po arai candu ghetat arbori ◊ est arribbau chitzi chitzi, cumentzendi a fai arboris ◊ in su serenu alvore si coronat su chelu de lizos e de rosas… (M.Bussalay)
Scientific Terminology
sdi
Etymon
ltn.
albore(m)
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Morgendämmerung.
càjamu , nm: càjumu,
càmisu,
càmixu,
càmuju,
camúsiu,
càmuxu Definition
genia de bestimentu de su preide po nàrrere sa Missa; fintzes bestimentu fine, longu, de pònnere in pitzu chie trebballat in logu de ispidale, labboratórios, e àteru
Synonyms e antonyms
alba
2.
fint allevadores ricos e mentovados chi traballaiant in camúsiu biancu che a sos dotores
Scientific Terminology
bst, prdc
Etymon
itl.
càmi(s)cio
Translations
French
aube (vêtement ecclésiastique)
English
surplice
Spanish
alba
Italian
càmice,
alba
German
Kittel,
Meßhemd.
chentàles , nm pl: chinciales,
chintales,
chintari 1,
chintzales,
sintzalis Definition
s'ora chi cumènciat a pònnere riga faendho die, abbreschendho; su colore sèmpere prus craru chi si biet in s'orizonte candho est acanta a fàere die e fintzes una genia de errigas de diferente colore chi si podent bíere in s'aera faendho die o iscurigandho
Synonyms e antonyms
abbréschida,
abbreschidorza,
abburiadroxu,
albore,
arborinu,
chinta 2,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
Idioms
csn:
a chentales, ponindhe chintales de die, betanno chinciales = orbescendi; sos chintales de su sero = sas umbras comente che abbàssiat e intrat su sole, iscurighendhe; su bentu de sos chentales = bentixedhu de ammengianu a chitzi
Sentences
fit un'iscéntzia pretzisa chei su lugore de sos chentales ◊ cras manzanu, apena a sos chentales, sa nave ti aprontamus pro tucare ◊ no bi at note chi no at chintzales ◊ chintzale ruju a sole… intra linna, pastore!
2.
dae sos chintales tuos ses andhadu in terighinos de ispinas
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube,
crépuscule
English
dawn,
twilight
Spanish
crepúsculo (matutino,
vespertino)
Italian
alba,
crepùscolo,
striature all'orizzónte
German
Morgendämmerung,
Zwielicht.
obrescidórgiu, obrescidróxu , nm: arbescidórgiu,
orbescidórgiu,
orbescidroxu Definition
s'ora chi est cumenciandho a fàere die
Synonyms e antonyms
abbréschida,
albore,
chentales,
ispanigada,
nea,
scampiadórgiu,
spanigadroxu
| ctr.
iscuricada,
murriadrosu
Scientific Terminology
sdi
Etymon
srd.
Translations
French
aube
English
dawn
Spanish
alba,
amanecer
Italian
alba
German
Morgendämme- rung,
Tagesanbruch.