apantaviàre , vrb Definition
fàere a tímere meda, pigare assíchidu
Synonyms e antonyms
apantejare,
apramare,
apupurrare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ispramai,
istrementire,
isturdinare
Sentences
faghent tzocos e sonos chi apantàviant totu sos de sa leada ◊ bidindhe a Maria Intaulada si sunt apantaviados totu
Translations
French
effrayer
English
to frighten heavily
Spanish
aterrorizar
Italian
intimorire forteménte
German
verängstigen.
apramàre , vrb Definition
fàere a tímere meda
Synonyms e antonyms
acicai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
istrementire,
isturdinare,
stremessiri
Etymon
srd.
Translations
French
frapper de terreur
English
to terrify
Spanish
aterrorizar
Italian
atterrire
German
erschrecken.
arviài , vrb: avriai,
avriare Definition
fàere pigare assíchidu mannu, fàere a tímere a meda, pònnere o lassare sinnale de male, mància
Synonyms e antonyms
acicai,
alvinare,
arrorisai,
ispramai,
ispreare
/
colpire
Sentences
su stori est arviau po su fogu chi est abbruxendi totu ◊ duas erveches si fint avriatas de àere mortu unu mascru (A.Pau)
2.
ocannu su bentu 'e soli at arviau sa figu
Etymon
srd.
Translations
French
terroriser
English
to terrorize
Spanish
aterrorizar
Italian
terrorizzare
German
entsetzen.
aterrighinàre , vrb Definition
coment'e betare a terra faendho a tímere, fàere a tímere meda
Synonyms e antonyms
aterrai,
atraghentare,
isterricrare
/
acicai,
apramare,
asciuconare,
asciustrare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
isprauriri,
stremessiri
Etymon
srd.
Translations
French
terrifier
English
to terrify
Spanish
aterrorizar
Italian
atterrire
German
erschrecken.
atronizàre , vrb Synonyms e antonyms
acicai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
istrementire,
stremessiri
2.
tiu Gabini rispondheit atronizau
Etymon
srd.
Translations
French
terrifier
English
to terrify
Spanish
aterrorizar
Italian
terrificare
German
entsetzen.
ispantamàre , vrb Definition
fàere a tímere meda
Synonyms e antonyms
acicai,
apupurrare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ispramai,
isturdinare,
stremessiri
Etymon
srd.
Translations
French
terrifier
English
to terrify
Spanish
aterrorizar,
aterrar
Italian
terrificare
German
erschrecken.
ispreàre , vrb: ispriai,
spreai Definition
tènnere, pigare o pònnere ispreu, pauria manna
Synonyms e antonyms
apantarjare,
apramare,
arrorisai,
arviai,
asciustrare,
aterrighinare,
ispramai,
ispreumare
/
iscadhai
Sentences
sa pitzinna si depet èssere ispreada male ca at bidu irgannandhe sas berbeches ◊ sos aparéchios rucrabant sas àgheras ispreandhe sa zente ◊ pro cussu turmentu isse no ispreat! ◊ is morus ispriànt is bidhas de òru de mari
2.
no si fint imbénnitos ca Pepe, ispreatu dae no àere vistu sos pastores arreànnelu, fit intratu a preguntare in sos cuiles
Etymon
ctl.
menysprear
Translations
French
terroriser,
horrifier
English
to terrorize,
to horrify
Spanish
aterrorizar
Italian
terrorizzare,
inorridire
German
entsetzen.
istrementíre , vrb: istremuntire,
istremutire,
istrimutire Definition
fàere sa cara che sa tela de s'assíchidu, de sa timoria manna, trèmere de sa timoria
Synonyms e antonyms
acicai,
arrorisai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
istremuntziare,
stramutiri,
stremessiri
Sentences
mi so istremutida candho mi at nadu chi sos irrocos suos mi falaiant (G.Ruju)◊ ite múilu feu: ndhe istremutit dogni cristianu! ◊ s'intendhiat piantu e maledissiones chi istremuntint su coro a chie sisiat ◊ custos no sunt anneos gai, ma colpos chi istremutint su leone! ◊ su bentu si pesat muidendhe, iscútinat sas àlvures e paret de las chèrrere ispeigare: ma deo no m'istremunto! ◊ aiat mortu s'ammoradu de malesaura: sas peràulas chi at betadu faghiant istremuntire ◊ intendhendhe su telèfono a sas duas de note mi ndhe so pesada istrimutida tres prammos dae su letu!
2.
candho miro su càvanu iscarridu de cussu criu m'istremutit sa pedhe!
Etymon
ctl.
estrementir
Translations
French
terrifier
English
to terrify
Spanish
aterrorizar,
asustar
Italian
atterrire,
terrificare
German
erschrecken.