acicài, acicàre , vrb: antzicai,
assicai,
assicare,
assicari,
atzicai,
atzicare Definition
pigare assíchidu, tènnere o fàere assuconu
Synonyms e antonyms
aliventare,
apramare,
asciuconare,
asciustrare,
apundhorare,
aterrighinare,
arviai,
ilgirare,
ispramai,
isprauriri,
istrementire,
isturdinare
Idioms
csn:
a. de o po ccn. cosa; acicaisí a morti = meda, de ndhe mòrrere; èssiri nàsciu atzicau = si narat de chie est sempre atontadu, sempre pessendhe a crabas
Sentences
dhus connòsciu bèni, ita genti funt, ma no tocat a si ndi atzicai! ◊ mi ndi seu assicau! ◊ dòngiu cropus a sa gàbbia po ndi dha fai assicari e po dh'atrudiri, a sa papagalledha ◊ iscieis ca si ndi podit antzicai, candu est dormida?!
2.
torret su sàmbene a chie est assicau!
Etymon
srd.
Translations
French
effrayer
English
to frighten
Spanish
asustar
Italian
spaventare
German
erschrecken.
adumbrài, adumbràre , vrb: aumbrare Definition
tímere, fàere a tímere meda, fàere o pigare assíchidu
Synonyms e antonyms
abbabbarrotai,
addojare,
arreselai,
assuconare,
assumbrae,
impupuridhare,
isumbrare,
umbrai
/
timire
Sentences
s'àinu, comente fit colendhe at bidu una pupa e si est aumbradu ◊ sa malasorte de sos àteros calchi bolta ti tocat intro e ti aumbrat sa mente ◊ che crapola aumbrada de canes de catza curriat a sa tzeca
2.
si ti ponzo manu a fuste ti aumbro!
3.
apo aumbradu de no m'iscobiare
Etymon
ltn.
ad umbrare
Translations
French
effrayer
English
to frighten
Spanish
asustar,
asustarse
Italian
spaventare,
spaventarsi
German
erschrecken,
scheuen.
apantarjàre , vrb Definition
fàere sa sprama, fàere pigare assíchidu malu
Synonyms e antonyms
apantarjare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
atimorilgiai,
impagurire,
ispramai,
ispreare,
istrementire,
stremessiri
Translations
French
épouvanter
English
to frighten
Spanish
asustar
Italian
impaurire,
terrorizzare
German
einschüchtern,
erschrecken.
apantejàre , vrb Definition
pigare assíchidu, tímere, fàere a tímere
Synonyms e antonyms
apramare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispramai,
istrementire,
stremessiri
Sentences
si est apantejatu canno at intesu carabbineris ◊ sos fitzos sont apantejatos videnne su babbu goi male vogliatu ◊ si apantejat a su cantu de s'istria ◊ custu l'ant imbentatu pro apantejare sos pitzinnos chi cherent essire a denote
Etymon
srd.
Translations
French
épouvanter
English
to frighten
Spanish
asustar
Italian
spaventare
German
erschrecken.
asciuconàre , vrb: assuconai,
assuconare,
assucunai,
atzuconare Definition
pigare o fàere pigare assíchidu, fàere a tímere meda (a./c. is formas vrbl. de assucunai ispostant sa tónica cunforma a su nm. assúcunu: indic. pres. 1ˆ, 2ˆ, 3ˆp. sing. e 3ˆp. pl. assúcunu, assúcunas, assúcunat, assúcunant; cong. pres. 1ˆ, 2ˆ, 3ˆp. sing. e 3ˆp. pl. assúcuni, assúcunis, assúcunit, assúcunint)
Synonyms e antonyms
abbuare,
acicai,
apramare,
assalciare,
assantiare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
impagurire,
ispabajare,
ispantamare,
ispaurire,
ispramai,
istrementire,
isturdinare,
spetziai,
stremessiri
Sentences
su pisedhu si fit asciuconadu e che fit cúrridu avrinendhe a coas de sa mama ◊ no mi essas chentza mi ndhe abbizare, ca mi assuconas! ◊ si ndi fut assucunau e si ndi fut andau stramoriau ◊ sa mannalissa chi benit assuconada no donat lati ◊ no timas e no ti asciucones, ca bi est chin tecus su Segnore!◊ no mi assúcunis!
Etymon
srd.
Translations
French
épouvanter
English
to scare
Spanish
asustar
Italian
far prèndere spavènto,
impaurire
German
einschüchtern.
asciustràre , vrb: assustai,
assustare,
assustrae,
assustrai,
assustrare,
assustrari Definition
fàere a tímere meda, fàere pigare assíchidu, assuconu mannu, timoria meda; pigare o pònnere isarcu
Synonyms e antonyms
acicai,
asciuconare,
assalciare,
assantiare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispramai,
isprauriri,
istrementire,
isturdinare,
spetziai,
stremessiri
/
isarcare
Sentences
no vos asciustredas, no apades de tímere! ◊ oscura s'aera che inferru betat lampos chi assustant su terrinu (A.Dettori)◊ raramente timo, ma istanote mi so assustrau ◊ bidindhe sos bandhidos si est assustada ◊ assustradedhu mi ndi seu!…
2.
assustrat una cosa chi no s'ischit fàchere
Etymon
spn.
Translations
French
effrayer
English
to frighten
Spanish
asustar
Italian
spaurire
German
erschrecken.
assaltanàre , vrb: assaltinare Definition
fàere assicare a giagaradura / sonnu assaltinadu = avolotadu, assolocadu
Synonyms e antonyms
acicai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ispantamare,
ispramai,
issaltanare,
istrementire
Sentences
càglia, chi mi assaltanas!
Etymon
srd.
Translations
French
épouvanter,
agiter
English
to frighten,
to upset
Spanish
asustar
Italian
spaventare,
agitare
German
erschrecken.
atzurrumbàre , vrb Definition
assicare meda, pigare totinduna unu tzurrumbu, un’assíchidu mannu
Synonyms e antonyms
acicai,
alvinare
Etymon
srd.
Translations
French
effrayer,
épouvanter
English
to scare strongly
Spanish
asustar
Italian
spaventare forteménte
German
erschrecken.
impaguríre , vrb: impauriri Definition
tímere, fàere a tímere
Synonyms e antonyms
apantarjare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ispramai,
istrementire,
spaurai,
stremessiri
| ctr.
aminare,
incoragire,
incorai
Sentences
su dimóniu, no solu de sos minores, impagurit fintzas sos ómines de letrancas ◊ sa mama, candu at inténdiu aici, si est impauria
Translations
French
épouvanter
English
to scare
Spanish
asustar,
espantar
Italian
impaurire
German
einschüchtern.
ispantài , vrb: ispantare,
spantai Definition
istare o fàere coment'e chentza crèdere a su chi s'intendhet o si biet po calecuna cosa chi no paret beru, istraordinària, diferente meda de su chi s'ibertat o s'ischit; fintzes fàere a tímere, assicare
Synonyms e antonyms
atolondrai,
atordire,
atronai,
ispabajare,
istronae,
scilibriri
/
ammaraizare,
transire,
trassicare
/
abbalaucare,
abberelare,
asturdire,
isarcare,
iselentare,
stolondrai
Sentences
paghe a bois chi sezis ispantados e cuntentos de mi aer bidu! ◊ chini tenit unu pagu de sentiru depit cumprendi chi bivendi in custu mundu no si depit ispantai de nisciuna cosa ◊ a sa pessone abbista no la depet ispantare nudha
2.
coràgiu, non ti lesses, Lene mia, dae tronos e lampos ispantare! (P.Mossa)
Etymon
spn.
espantar
Translations
French
étonner
English
to astonish
Spanish
asombrar,
asustar
Italian
stupire,
meravigliare,
trasecolare
German
verwundern,
staunen.
istrementíre , vrb: istremuntire,
istremutire,
istrimutire Definition
fàere sa cara che sa tela de s'assíchidu, de sa timoria manna, trèmere de sa timoria
Synonyms e antonyms
acicai,
arrorisai,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
ilgirare,
ispantamare,
ispramai,
istremuntziare,
stramutiri,
stremessiri
Sentences
mi so istremutida candho mi at nadu chi sos irrocos suos mi falaiant (G.Ruju)◊ ite múilu feu: ndhe istremutit dogni cristianu! ◊ s'intendhiat piantu e maledissiones chi istremuntint su coro a chie sisiat ◊ custos no sunt anneos gai, ma colpos chi istremutint su leone! ◊ su bentu si pesat muidendhe, iscútinat sas àlvures e paret de las chèrrere ispeigare: ma deo no m'istremunto! ◊ aiat mortu s'ammoradu de malesaura: sas peràulas chi at betadu faghiant istremuntire ◊ intendhendhe su telèfono a sas duas de note mi ndhe so pesada istrimutida tres prammos dae su letu!
2.
candho miro su càvanu iscarridu de cussu criu m'istremutit sa pedhe!
Etymon
ctl.
estrementir
Translations
French
terrifier
English
to terrify
Spanish
aterrorizar,
asustar
Italian
atterrire,
terrificare
German
erschrecken.
spaurài , vrb Definition
fàere a tímere
Synonyms e antonyms
apantarjare,
apramare,
asciuconare,
asciustrare,
aterrighinare,
impagurire,
istrementire,
stremessiri
| ctr.
aminare,
incoragire,
incorai
Translations
French
épouvanter
English
to frighten
Spanish
asustar
Italian
impaurire
German
ängstigen.