cugnàre , vrb: cungiai,
cungiare,
cungiari,
cunzare Definition
serrare, acostire is duas partes de un’apertura de no abbarrare logu in mesu, pònnere sa cungiadura, inghiriare unu logu ororu prus che àteru in su sartu cun calecuna cosa (es. sida, muru, arretza) de impedire chi si essat o s’intret
Synonyms e antonyms
serrai,
tancare
/
incujare 1
/
abbutonare
| ctr.
abbèrrere,
iscungiai
Sentences
cunzat sos ocros e zirat sa conca ◊ su nie ponet murallas e ti cunzat a intro de domo ◊ candho essis cunza sa gianna! ◊ che cunzas cudhu in foras ◊ cunza s'anzone in sa cherina! ◊ sa corte fit cunzada a murichedhu gurdu ◊ cras cugnant s'iscola ◊ su funnagu cugnau dh'as?
2.
is gutones de su custumu nce dhus imbucant in is traus de cabessu po cungiari sa camisa
Etymon
ltn.
cuneare
Translations
French
clôturer
English
to enclose
Spanish
cercar
Italian
chiùdere,
recintare
German
schließen,
einfrieden.
inchesuràre , vrb: incresurae,
incresurai,
incresurare Definition
serrare a cresura, fàere sa cresura; rfl. cuare in sa cresura
Synonyms e antonyms
cresurai,
impizare,
incujare 1
| ctr.
iscresurare
Etymon
srd.
Translations
French
clôturer,
entourer
English
to fence in
Spanish
cercar
Italian
recintare
German
einfrieden.
incordonài, incordonàre , vrb Definition
fàere coment'e unu cordone (prus che àteru de gente, militares) totu a inghíriu de calecuna cosa, o de gente o logu, po difesa, arrestare, cassare, compidare
Synonyms e antonyms
acordonare,
acoronai
/
incortigliai,
inghirare
Sentences
su fogu fuidu, si bi at zente a l'incordonare, za si subbacat ◊ l'ant incordonadu in medas e tentu l'ant, su malafatore ◊ sos carbineris aiant incordonadu una domo e che aiant bogadu duos zòvanos cun sos ferros
Translations
French
encercler
English
to surround
Spanish
rodear,
cercar
Italian
accerchiare,
intorniare
German
einkreisen.
incortàe, incortài , vrb: incortare Definition
isserrare in sa corte, inghiriare, pònnere in mesu a ccn. po dhu cassare, acorrare a mandra
Synonyms e antonyms
acoronai,
acorrae 1,
assitiai,
inchirrinare,
incortigliai,
incortiri,
isserrare
/
incordonai
Sentences
mi agiudat a bínciri sa malaspétzia po èssiri sempri incortada in domu trabballendi (R.Spissu)◊ dimónia de menga tonta, gei s'incorteis po cosa! ◊ si dh'iat incortada in cussa domu de sa paxa, e chini dh'iat circau?!
Etymon
srd.
Translations
French
enfermer,
assiéger,
entourer
English
to shut in,
to besiege,
to surround
Spanish
encerrar,
cercar
Italian
rinchiudere,
assediare,
accerchiare
German
einschließen,
umdrängen.
incortigliài, incortilài, incortillàe, intortillài, incortillàre , vrb Definition
isserrare in cortile, in corrale, pigare totu a inghíriu a unu o a calecuna cosa po dha cassare
Synonyms e antonyms
acordonare,
acoronai,
acorrae 1,
acorralai,
imbachilare,
incordonare,
incortae,
incortiri,
inghirare
| ctr.
iscapare
Sentences
candu funt dromius dhus incortillant e dhus faint iscraus ◊ cun una pedhi de bòi segada a corrias arrinnescint a incortillai totu unu cúcuru ◊ si t'incortillu cun is canis mius t'imbucat su frius!◊ sos carabbineris dhos ant incortillaos a bis pònnere sos ferros
2.
is angionis funt incortilaus e no podint fui ◊ no nc'est nisciunus in pratza: funt totus incortillaus
Etymon
srd.
Translations
French
entourer
English
to surround
Spanish
cercar,
rodear
Italian
accerchiare
German
einkreisen.
incujàre 1 , vrb: incuxare Definition
serrare una terra, unu possessu, ponendhodhi o faendhodhi su serru, sa cresura
Synonyms e antonyms
cugnare,
inchesurare,
tancai
| ctr.
abbèrrere
Etymon
srd.
Translations
French
clôturer
English
to enclose
Spanish
cercar
Italian
recintare
German
einfrieden.