abbrutài, abbrutàre , vrb Definition
fàere brutu, ingòllere brutore
Synonyms e antonyms
abbotinare,
afeai,
ammusinzare,
imbratare,
imbudrigai,
immusungiai,
incrastiare,
insuciai,
musucare,
sordigai
| ctr.
innetare,
limpiai
Sentences
su logu fuat totu abbrutau de sànguni ◊ us pipius si funtis abbrutaus
2.
is cosas chi abbrutant s'ómini funt is cosas malas chi fait
Etymon
srd.
Translations
French
salir
English
to dirty
Spanish
ensuciar
Italian
sporcare
German
beschmutzen.
acadhotzài , vrb: achidhotzare Definition
essire o fàere cadhotzu, brutu meda
Synonyms e antonyms
abbrutai,
acadrangiai,
allodrigai,
ammusinzare,
imbratare,
incadhossai,
insodrigai,
musucare
| ctr.
annidai,
limpiai,
samunare
Sentences
su petróliu est acadhotzendi maris e istanis, flúminis e tzitadis ◊ cuss'aposentu bolit isfrigongiau bèni ca est totu acadhotzau ◊ is candelas a carburu acadhotzànt tropu
Etymon
srd.
Translations
French
souiller
English
to soil
Spanish
ensuciar
Italian
insudiciare
German
beschmutzen.
acadrangiài , vrb: acardangiai,
acradangiae Definition
imbrutare de cardàngiu, fàere a cardàngiu
Synonyms e antonyms
acadhotzai,
acarrognai,
allodrigai,
imbratare,
insodrigai
| ctr.
iscardangiai,
limpiai,
samunare
Sentences
sa brutura incui si est totu acradangiada
2.
tanti no furíasta luxenti… portàst is carronis acadrangiaus!
Etymon
srd.
Translations
French
souiller
English
to dirty
Spanish
ensuciar
Italian
insudiciare
German
beschmutzen.
afeài , vrb: afeare Definition
fàere a feu, fàere feu fintzes in su sensu de fàere disonore a calecuna cosa, tocare a brutesa; nàrrere cosa a briga, a disprétziu
Synonyms e antonyms
abbaunzare,
abborresci,
ghelestiare,
grisai 1
/
imbratare
/
briare,
certai,
disalabai,
infeire,
irzenzare,
menispresiare
Sentences
est preíderu isse puru, ma acumbessat e afeat sa lege chi l'at fatu a preíderu!
2.
totu mi ant afeadu su cantare daghi mi ant bidu chi póveru so
Etymon
spn.
Translations
French
barbouiller,
salir,
blâmer
English
to soil,
to blame
Spanish
afear,
ensuciar
Italian
imbrattare,
biasimare
German
beschmutzen,
tadeln.
allodrigài , vrb: allordigai,
alluldigai Definition
fàere brutu su logu, sa cosa, pruschetotu cun ludu
Synonyms e antonyms
acadhotzai,
acadrangiai,
acarrognai,
imbratare,
insodrigai,
orroigai
| ctr.
limpiai
Etymon
srd.
Translations
French
salir
English
to soil
Spanish
ensuciar,
enlodar
Italian
insozzare,
lordare
German
beschmutzen.
azinàre , vrb Definition
su si fàere a befa imbrutandhosi
Synonyms e antonyms
afrogongiai,
agigotare,
arrogai,
atzimare,
fragassare,
inchirrire
Sentences
ch'est rutu in su ludu: za s'est azinadu!
Translations
French
ruiner,
barbouiller
English
to ruin,
to soil
Spanish
arruinar,
ensuciar
Italian
rovinare,
imbrattare
German
ruinieren,
beschmieren.
imbratàre , vrb: imbrutai,
imbrutare,
imburtare Definition
fàere brutu, fèrrere o picigare brutore o àteru a cosa chi no ndhe depet portare, pònnere pígiu de calecuna cosa a bisura de mància, de colore: in cobertantza, foedhare male de ccn; foedhandho cun delicadesa, andhare de su corpus / imbrutai unu muru (faedhonzu de muradores) = dàreli sa prima manu de intúnigu a pizighedhu
Synonyms e antonyms
abbotinare,
abbrutai,
acadhotzai,
aligae,
ammusinzare,
immusungiai,
incadhossai,
insodrigai,
insuciai,
lorire,
musucare,
orroigai,
sordigai
/
brutare,
cacare
| ctr.
innetiare,
limpiai,
samunae
Sentences
traballat chena malíssia e no timet de s'imbrutare sas manos ◊ paret intrighinandhe, imbratandhe de iscuru su locu ◊ s'onori miu no bollu chi mi dhu imbrutis tui! ◊ unu pizichedhu de nibe at imbratau s'istradone
2.
dh'at aferrau a sa braba, gei dh'at fatu cadredhai: fiat acanta a s'imbrutai puru! ◊ funt intrendi a is domus a furai e si dhoi imbrutant puru, fendi lochidadis a prus de su dannu!
Surnames and Proverbs
prb:
chie faghet sos fatos suos no s'imbrutat sas manos
Etymon
itl., ctl.
imbrattare, embrutar
Translations
French
salir
English
to dirty
Spanish
ensuciar
Italian
sporcare
German
beschmutzen.
imbudrigài, imbudrugài , vrb: imburdigai,
imburdugai,
imburdugari,
imburdurgai,
imburrigai Definition
imbrutare, fintzes in s’onore, imbuscinare, trisinare in su brutore, in sa malesa (o, segundhu ite, in sa farra o àteru deasi), improdhare; nàrrere a s’afaiu, imprabastulare; imbàtere, acabbare (o betare a ccn.) in mesu de una chistione o dificurtade fintzes chentza dhu bòllere
Synonyms e antonyms
abbotinare,
abbrutai,
acadhotzai,
afeai,
aligae,
ammusinzare,
imbratare,
incadhossai,
musucare
Sentences
fut un'amori totu imbudrugau de gelosia e de feli ◊ si est agatau imburdigau in mesu de su ladàmini ◊ dhoi fiant duus indimoniaus imburdigaus in su lurdagu ◊ aici dhus lassat istordius imburdigaus in sa malítzia insoru ◊ mamma imburdigat su pisci in sa símbua e nci dhu ghetat a friri
2.
cuss'erriconi at imburdigau una giovanedha ci tenit su babbu in presoni, scedada!
3.
ma ita ses imburdurgandu?!
4.
issu si pariat ancora imburdigau in mesu de is cosas malas bívias in sa gherra ◊ nci dhas iant imburdigadas in cuss'aventura sentza de isciri mancu su chi dhis fiat costau
Etymon
itl.
bordegà
Translations
French
barbouiller,
impliquer
English
to soil,
to involve
Spanish
ensuciar,
implicar,
envolver
Italian
imbrattare,
coinvòlgere
German
beschmutzen,
verwickeln.
incadhossài , vrb: incadhotzai,
incadhotzare Definition
fàere cadhotzu, totu brutu, brutu meda
Synonyms e antonyms
acadhotzai,
acadrangiai,
acarrognai,
allodrigai,
imbrastiare,
imbratare,
insodrigai,
lorire,
lurtzinare
| ctr.
limpiai,
pulire
Sentences
dona cura no t'arràsighis in su muru, a t'incadhossai su bestiri! ◊ su bitúmini apodhat e incadhotzat totu
Etymon
srd.
Translations
French
salir,
souiller
English
to soil
Spanish
ensuciar
Italian
insozzare
German
beschmutzen.