astragàre , vrb: astrare Definition fàere a astrau, a ghiàciu, ifridare meda Synonyms e antonyms achirdinae, agiatzare, ammarmurai, astraorare, belare, cancarai, chilighiai, cungelai, ghiaciai, istriorai, marcoriare, marmurizai | ctr. caentare, isastragare, iscagiae Sentences est una note de traconarza chi astrat sas funtanas e assutat sa terra (L.Pusceddu) Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French geler English to freeze Spanish helar Italian gelare, ghiacciare, raggelare German gefrieren.

astraoràre , vrb: astrorare Definition fàere astraore, fàere fritu meda, fritu forte de cagiare totu Synonyms e antonyms agiatzare, ammarmurai, astragare, chilighiai, ghiaciai Scientific Terminology tpm Etymon srd. Translations French geler English to ice Spanish helar Italian ghiacciare, gelare German gefrieren.

atortoràre , vrb Definition ifridare meda, ammarmurare, fàere tostau de su fritu Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, ateterigare, cancarai, ingortigai, inteterighedhare, tostorare, tostorichedhare Sentences s'aera che una fritza li pungheit sa cara atortorèndheli tota sa carena ◊ sa pedhe mia est atortorada de s'astrau 2. no bastat un'oju de sole a inchèndhere custu coro atortoradu, ca tue no mi ses fizu e ne deo ti so mama Etymon srd. Translations French geler English to freeze Spanish helar Italian gelare German zufrieren.

cancarài , vrb: cancarare, cancherai, cancherare, cancheriare, chencheriai, cranculae, cranculai Definition fàere a cancarrone o intostare de su fritu; fàere dòlere meda cun ccn. iscutulada forte o faendho isfortzu, tocandho Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, aggrancare, ateterigare, cancaritare, ingortigai, inteterighedhare / achirdinae, agiatzare, ammarmurai, astragare, belare, cascarare 1, marmurizai / aggangrenare, agghegiare Sentences su trigu cheret messadu innantis de si cancarare 2. si lu torras a tocare ti càncaro sa manu! ◊ su fritu mi est cancarendhe sas manos ◊ cudha bòcia de ortigu cranculàt su pei, tirendu! ◊ messendu a fraci crànculat su bratzu 3. itzi chi si lu giughent cua cua prite no lis canchériet sa bua nisciunu, candho su chi est cunsiderat (G.Sini)◊ no dha chencherist sa ferira! Etymon srd. Translations French rétracter, engourdir, transir English to numb Spanish entumecer, agarrotar, helar Italian rattrappire, assiderare, intirizzire German steif werden.

«« Search again