betiàre , vrb: abbetiae* Definition foedhare ancora arrespondhendho a ccn. coment'e po bòllere s'arrexone fintzes chentza ndhe àere Synonyms e antonyms aconchizare, acorrochinare, aperrare, briare, certai, reotare / achibberare, acroconai, afutare, atediare, collobbiare, inchibberare, inchimerai, incrabudhire, infelai, infuterare, renignai Translations French insister, s'obstiner, s'entêter, être buté English to insist Spanish insistir, obstinarse Italian insìstere, ostinarsi German dabei bleiben.

corroàre , vrb Definition sighire a foedhare difendhendho donniunu su pàrrere suo, fintzes abboghinare Synonyms e antonyms abbetiae, atoliai Sentences siat comente si siat, eo su chi cheres tue no lu podo fàghere, at corroadu Zuanne (Z.F.Pintore)◊ Est Pinedhu! Est Pinedhu! - corroant a cuncordu totu sos púpulos - Translations French insister pour défendre son propre opinion English to dwell on defence of his own opinion Spanish obstinarse Italian insìstere a difésa del pròprio parére German bei seiner Meinung bleiben.

impuntigliàre , vrb: impuntillae, -are Definition fàere sa cosa a puntígliu, fàere puntíglios Synonyms e antonyms impuntare, puntigliare Etymon itl. Translations French s'entêter English to grow obstinate Spanish empeñarse, obstinarse Italian impuntigliarsi German sich versteifen.

incalchetàre , vrb: incaschetare Definition incasciare o pònnere un’idea firma in conca, fintzes chentza de motivu Synonyms e antonyms incasciae Sentences si che l'at incaschetadu, como, ca depet fàghere gai, e no lu fúrrias prus dae s'idea sua! Translations French se mettre en tête English to be fixed Spanish obstinarse Italian fissarsi, inculcare German eine fixe Idee haben.

inchimerài, inchimeràre , vrb: inchimeriare Definition pigare chimera, pigare o giare arennegu, fintzes pònnere in conca calecuna idea a bisura de chimera Synonyms e antonyms abbetiae, achibberare, acroconai, afutare, airai, aorcare, arrabbiai, arragiolire, arrannegai, inchietae, inchimerire, infelai, infuterare, insutzuligai, intziminire, renignai Sentences sendhe míseru isciau, t'inchimeras e ti faghes padronu in prepoténtzia (P.Casu)◊ su chelu si fit inchimeradu e caleit de botu sa irada de s'abba ◊ si bulluzat su mare, dae subra l'inchimerant sas nues… in pag'ora est un'inferru! ◊ sas aeras inchimeradas no faghent isperare in dies bonas ◊ si inchimeras a mie, ti zuro chi non cantas prus in logu! (M.Z.Funedda) Etymon srd. Translations French s'obstiner, s'irriter English to be obstinate Spanish obstinarse, empeñarse Italian incaponirsi, alterarsi German sich versteifen, sich erregen.

intestài, intestàre , vrb Definition fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru Synonyms e antonyms abbetiae, acorrochinare, aperrighinare Sentences li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda) 2. si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere! Translations French mettre au nom (de), s'entêter English to head Spanish poner a nombre de, obstinarse Italian intestare German auf den Namen eintragen, sich versteifen.

perricàre , vrb: pirrighiare Definition istare a perrica, abbarrare foedhandho, o faendho cosa puru, a su tira e tosta, donniunu abbetiandho po s'arrexone sua; andhare conca a pitzu, in pesada Synonyms e antonyms cuntrastare, liticare, pletare / alciare, ampiai, pigare Sentences ite importat perricare? pro chi bates montes apare no lu cunsighis s'intentu (P.Mossa)◊ za ses un'ora perrichendhe chi cheres cussa cosa…: toca, bae e leadila, gai mi lassas in pasu! ◊ mancari perriches, catecantu no lu bogas dai su surcu sou! ◊ no perriches su tortu! 2. dae domo de sa mama fit perricau a un'àtera domo ◊ sa caminera est a petorru e cheret perricada chin passéntzia ◊ no lia fachet prus a perricare sas andhatas de sa cussorja ◊ dae su milli e otighentos novanta oto est perricandhe sas carreras de sa vida (G.Brocca) Etymon srd. Translations French chamailler English to contend Spanish contender, obstinarse Italian contèndere, ostinarsi German streiten, darauf bestehen.

«« Search again