betiàre , vrb: abbetiae* Definition
foedhare ancora arrespondhendho a ccn. coment'e po bòllere s'arrexone fintzes chentza ndhe àere
Synonyms e antonyms
aconchizare,
acorrochinare,
aperrare,
briare,
certai,
reotare
/
achibberare,
acroconai,
afutare,
atediare,
collobbiare,
inchibberare,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare,
renignai
Translations
French
insister,
s'obstiner,
s'entêter,
être buté
English
to insist
Spanish
insistir,
obstinarse
Italian
insìstere,
ostinarsi
German
dabei bleiben.
corroàre , vrb Definition
sighire a foedhare difendhendho donniunu su pàrrere suo, fintzes abboghinare
Synonyms e antonyms
abbetiae,
atoliai
Sentences
siat comente si siat, eo su chi cheres tue no lu podo fàghere, at corroadu Zuanne (Z.F.Pintore)◊ Est Pinedhu! Est Pinedhu! - corroant a cuncordu totu sos púpulos -
Translations
French
insister pour défendre son propre opinion
English
to dwell on defence of his own opinion
Spanish
obstinarse
Italian
insìstere a difésa del pròprio parére
German
bei seiner Meinung bleiben.
impuntigliàre , vrb: impuntillae,
-are Definition
fàere sa cosa a puntígliu, fàere puntíglios
Synonyms e antonyms
impuntare,
puntigliare
Etymon
itl.
Translations
French
s'entêter
English
to grow obstinate
Spanish
empeñarse,
obstinarse
Italian
impuntigliarsi
German
sich versteifen.
incalchetàre , vrb: incaschetare Definition
incasciare o pònnere un’idea firma in conca, fintzes chentza de motivu
Synonyms e antonyms
incasciae
Sentences
si che l'at incaschetadu, como, ca depet fàghere gai, e no lu fúrrias prus dae s'idea sua!
Translations
French
se mettre en tête
English
to be fixed
Spanish
obstinarse
Italian
fissarsi,
inculcare
German
eine fixe Idee haben.
inchimerài, inchimeràre , vrb: inchimeriare Definition
pigare chimera, pigare o giare arennegu, fintzes pònnere in conca calecuna idea a bisura de chimera
Synonyms e antonyms
abbetiae,
achibberare,
acroconai,
afutare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchietae,
inchimerire,
infelai,
infuterare,
insutzuligai,
intziminire,
renignai
Sentences
sendhe míseru isciau, t'inchimeras e ti faghes padronu in prepoténtzia (P.Casu)◊ su chelu si fit inchimeradu e caleit de botu sa irada de s'abba ◊ si bulluzat su mare, dae subra l'inchimerant sas nues… in pag'ora est un'inferru! ◊ sas aeras inchimeradas no faghent isperare in dies bonas ◊ si inchimeras a mie, ti zuro chi non cantas prus in logu! (M.Z.Funedda)
Etymon
srd.
Translations
French
s'obstiner,
s'irriter
English
to be obstinate
Spanish
obstinarse,
empeñarse
Italian
incaponirsi,
alterarsi
German
sich versteifen,
sich erregen.
intestài, intestàre , vrb Definition
fàere in paperi, pònnere una cosa in propriedade a númene de ccn.; prnl. fàere su tostorrudu, su perrigónchinu, abbetiare insistendho in s'idea sua chentza bòllere iscurtare s'àteru
Synonyms e antonyms
abbetiae,
acorrochinare,
aperrighinare
Sentences
li aiat intestadu unu libbereto in sa Posta e che li poniat sa paga donzi mese ◊ totu su chi seus alloghendi oi est intestau a su mundu de cras (F.Pischedda)
2.
si est intestadu de no chèrrere manigare e no bi at àpidu médiu de lu cumbínchere!
Translations
French
mettre au nom (de),
s'entêter
English
to head
Spanish
poner a nombre de,
obstinarse
Italian
intestare
German
auf den Namen eintragen,
sich versteifen.
perricàre , vrb: pirrighiare Definition
istare a perrica, abbarrare foedhandho, o faendho cosa puru, a su tira e tosta, donniunu abbetiandho po s'arrexone sua; andhare conca a pitzu, in pesada
Synonyms e antonyms
cuntrastare,
liticare,
pletare
/
alciare,
ampiai,
pigare
Sentences
ite importat perricare? pro chi bates montes apare no lu cunsighis s'intentu (P.Mossa)◊ za ses un'ora perrichendhe chi cheres cussa cosa…: toca, bae e leadila, gai mi lassas in pasu! ◊ mancari perriches, catecantu no lu bogas dai su surcu sou! ◊ no perriches su tortu!
2.
dae domo de sa mama fit perricau a un'àtera domo ◊ sa caminera est a petorru e cheret perricada chin passéntzia ◊ no lia fachet prus a perricare sas andhatas de sa cussorja ◊ dae su milli e otighentos novanta oto est perricandhe sas carreras de sa vida (G.Brocca)
Etymon
srd.
Translations
French
chamailler
English
to contend
Spanish
contender,
obstinarse
Italian
contèndere,
ostinarsi
German
streiten,
darauf bestehen.