Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

càlta , nf: carta, cata 2 Definition paperi iscritu de documentu, lei o àteru (fintzes cuntratu); genia de cartonedhu a figuras e a números po giogare, po cricare de ingertare su benidore, po fàere fatúgios (min. cartita); paperi chi cun síngias, línias, colores e símbulos rapresentat o figurat su logu (terra, mare); su pl., is bandheras de crésia (de santos, de sócios) chi si ingollent po fàere sa crufessone / Carta de Logu = is leis de su Regnu de Arborea chi at postu innantis Marianu IV e apustis Leonora a úrtimos de su 1300 (fortzis su 1392); c. de identidade = documentu chi giaet s’autoridade púbbrica cun totu is piessignos e sa fotografia chi distinghent a unu Synonyms e antonyms dochimentu / cartina 1 / ghione Idioms csn: is mertzas de is cartas sunt: orus, cupas, bastus e ispadas; pònnere sas cartas (in crésia)= fàghere sas prubbicatas, avisu chi duos si depent isposare; fàghere, meschiare, minare, giogulare, cupare o irgupare, dare o betare sas cartas; fàghere sas cartas a unu (su chi faint is brúscius)= ghetai e lígiri is cartas po biri su chi narant de su tempus benideru de unu o po isciri àteru; èssiri a carta pérdia = a barca pérdia, in dificurtade manna de no ndhe pòdere essire; bia sa carta mabi tallada… = bida sa capa male sestada… bidindhe sa cosa andhendhe própiu male…; servire a carta = fàghere unu cuntratu pro dóighi annos (a c. intrea) a serbire cun ccn.; fai carta = obbrigàresi cun iscritura; fàghere a sas primas bàtoro cartas = brigare deretu, èssere letranghigurtzu, learesila pro nudha, chèrrerendhe s'iscusa pro brigare Sentences sa carta mia cantat in cannedhu ◊ sa Carta de Logu est unu monumentu de sa tzivilidade sarda ◊ de una cosa de nudha ndi at fatu una carta norara! ◊ pro sa nàschida de su pitzinnu apo frimmadu sas cartas in Comunu 2. sos betzos sunt gioghendhe a caltas ◊ est gioghendi a cartas cun is amigus ◊ lassadhu andai in cartas de dimóniu! ◊ sa majarza li at fatu sas cartas a bídere si aiat fortuna 3. is féminas funt andendi a pigai is cartas po bessí in prucessioni 4. navighendhe velotze che galera no fit bisonzu de zugher sa carta 5. pariat a carta pérdia, candu si est ammaladiau ◊ candu a s'improvisu nd'est essiu Gesús, is Fariseus si funt bius a carta pérdia 6. una parte de sos ómines suos fint teracos a carta intrea pro dóighi annos Surnames and Proverbs smb: Carta Etymon itl. Translations French papier, carte English paper, card Spanish papel, carta Italian carta German Dokumente, Karte.

cartabbullàda , nf Definition fógliu de paperi cun valore legale, paperi bullau Sentences sa paràula mia est prus de testamentu fatu in cartabbullada! Translations French papier timbré English stamped paper Spanish papel sellado Italian cartabollata German Stempelpapier.

cartavetràda , nf Definition genia de paperi fatu arrasposu a una parte po allisare linna passandhodhu a frigadura Translations French papier de verre English glasspaper Spanish papel de lija Italian carta vetrata German Glaspapier.

cartièra , nf Definition fràbbica ue faent su paperi Translations French papeterie English paper-mill Spanish fábrica de papel Italian cartièra German Papierfabrik.

càssu 1 , agt Definition chi no tenet valore o bàlida, chi no contat nudha, nau de unu paperi, de unu documentu Synonyms e antonyms lullu 1 Sentences de custas cosas ndhe faghimus contu cassu Etymon itl. casso Translations French nul English null Spanish papel mojado Italian nullo German ungültig, wertlos.

figúra , nf: fregura, frigura, friura Definition css. cosa chi si potzat bíere cunsiderada coment'e tratos prus importantes, mescamente coment’e disegnu de pòdere connòschere ite est o ite bolet arrapresentare; arresurtau de unu cumportamentu o fintzes su chi podet pàrrere una cosa in cara de àtere o cun àtere, nau mescamente in sensu bonu (sinono si depet precisare) Synonyms e antonyms cona, folma, immàgini Idioms csn: pònnere, no pònnere figura in carchi cosa = pònnere cabu, no pònnere cabu a carchi cosa, fàghere, no fàghere contu de carchi cosa; ómini de figura lègia = ómine feu; frigura giométrica = frigura de forma pertzisa de longària, largúria e/o de artúria de ndhe pòdere medire sa mannària cun fatzilidade; no dh'agguanto sa figura! = no dhu potzu biri!; oi in figura e cras in sepultura = a mòrrere za si faghet impresse! Sentences su triàngulu est una figura prana a tres àngulos e tres latos ◊ custa figura inditat sa essida da'inoghe 2. gei seus segurus in custa vida…: oi in figura e cras in sepultura! ◊ no mi paret piús cudhu colore: o tue as cambiadu de figura o non giuas e ti as postu procura! 3. fit piciocone trízile e, bene sestadu e bestidu a festa, sa freguredha sua la faghiat ◊ si ti ponias a triballare, cantu chi ses ammandronadu, faghias menzus frigura! ◊ cussa est cosa metzana e de frigura no ndhe faghet Etymon itl. Translations French silhouette, illustration, figure English figure Spanish figura, buenmal papel Italian figura German Form, Gestalt, Figur.

pabilàza , nf: paperalla, paperaza, papiralla Definition paperis, fòglios de paperi (si narat fintzes unu pagu a disprétziu o po paperis bècios) Synonyms e antonyms pabilàmine, paperàciu, paperàmini Sentences sa genti de campagna est pagu avesa a sa pinna e a is paperallas Etymon srd. Translations French paperasse, vieux papier English heap of papers Spanish papel, papelorio Italian scartòffie, cartàccia German Papiere, Altpapier, Wisch.

pabílu , nm: pabiru, papilu, papiru Definition fógliu de pasta de linna de diferente grussària, mannària e calidade segundhu s'impreu chi depet tènnere; iscritura cun valore de documentu / calidades de p.: de istratzu (genia de paperi grussu po imbodhigare cosa de butega, de colore unu pagu grogo), de iscríere, de pacos, de giornale, de forru (a pònnere in lamas cun cosa coendho in su forru) Synonyms e antonyms paperi / dochimentu Idioms csn: fàghere p., in p. = iscríere unu dochimentu cun valore legale (es. pro lassare siendha a unu); pònnere sos papiros in crésia = fàghere sas prubbicatas Sentences ca non bi aviat luna allughiant papiru chin luminos ◊ at ispartu sa lughe de sa mente in fòglios de pabiru pro su sardu ◊ custu pabilu apo comporadu pro ti lu mandhare iscritu ◊ ndh’est ruta una rundhinedha mulinendhe che pabilu ◊ sa merce est totu pabilu: vinti grammos de bullitas las bendhet pro mesu chilu! 2. ant giambadu e fatu l'ant in pabilu: cudhu de li dare s'alveghe, s'àteru de li dare sos canes ◊ si gruxeit subra de sos papiros in chirca de un'istória fea a trumbullada (F.Masala) Etymon ltn. papyrus Translations French papier English paper Spanish papel Italian carta German Papier.

pabiristràtza , nm: paperestràciu Definition paperi béciu, bonu po ndhe torrare a fàere àteru nou Synonyms e antonyms ttrs. pabiristratza Translations French vieux papier English wastepaper Spanish papel viejo Italian cartastràccia German Makulatur.

papéri , nm Definition fógliu fine de pasta de linna de diferente grussària, mannària e calidade segundhu s'impreu chi depet tènnere; iscritura cun valore de documentu / calidades de p.: aciuposu, de iscríere, de pacos, de seda (finedhedhu: itl. carta velina), de pàgia (grussu, de colore grogo) Synonyms e antonyms pabilu / atu, dochimentu Idioms csn: paperi de bullu = carta bullada; paperi de cómudu = pabilu a frobbire candho si andhat de su corpus, itl. carta igienica; bíviri in su p. de seda = chentza dificurtade peruna, bene meda, contivizadu Sentences abbàida si mi agatas unu cantu de paperi po alluminzare su fogu! ◊ su turronaju pigat is turrones e dhos imbódhigat in paperi de pàgia 2. paperi cantat e língua càlliat ◊ at fatu su cuntratu a paperi bullau Etymon ctl. paper Translations French papier English paper Spanish papel Italian carta German Papier.

volantínu , nm: bolantinu Definition fógliu de paperi a solu, iscàbulu, cun cosa iscrita, chi si giaet in giru a sa gente po avisare, informare, combidare a calecuna riunione Sentences po s'isciòperu ant fatu is volantinus Translations French prospectus, tract English leaflet Spanish papel Italian volantino German Flugblatt.