arraghèscia , nf, nm: arreghèscia,
arreghésciu,
arrenghèscia,
arringhèscia,
reghèscia Definition
prus che àteru, cosa chi si narat o chi si faet coment'e iscusa po no adduire a su chi bolent is àteros / tenni arreghèscias cun ccn. = motivos de iscórriu, de murrunzu
Synonyms e antonyms
abbétia,
arrangasciu,
atema,
atilla,
cracanibi,
filistocu,
fóliga,
insemia,
iscaràtile,
iscodulete,
iscórtziga,
iscóticu,
iscúgia,
istibba,
lamenta,
mammariusa,
mendhea,
piginu,
pillamone,
pirríchia
Sentences
custas cosas parint arrenghèscius po fai su chi bollit issu ◊ cussus bogant arrenghèscius po no pagai ◊ innòi is arreghèscias ti ndi essint! ◊ tui po dónnia cosa bogas arrenghèscias!
Translations
French
altercation,
excuse
English
quarrel,
excuse
Spanish
excusa,
pretexto
Italian
altèrco,
scusa,
pretèsto,
rïòtta
German
Streit,
Zank,
Ausrede.
arrebbechinadúra , nf Definition
su arrebbechinare
Synonyms e antonyms
abbétia,
reota,
tricata
Etymon
srd.
Translations
French
altercation
English
quarrel
Spanish
altercado
Italian
altèrco
German
Zank.
cumbàta , nf, nm: cumbatu Definition
trancuinu, gherra coment'e de chie istat sèmpere faendho (no sèmpere po cosa de bonu)/ èssere in cumbata apare = fàere fortza impare bolendho sa matessi cosa
Synonyms e antonyms
afarru,
cadha,
cària,
certu,
condierra,
gherra,
impodha,
inzotu,
matana,
mugna,
pista,
podha,
rebbatu
| ctr.
assébiu,
pasu
Sentences
bivu in cumbata e passo vida penosa, prite tenzo in donzi cosa sa fortuna contrària ◊ su cane giraiat dogni mata fiaghendhe su rastu e s'aera e deo passaia a fàcia altera cun su fosile prontu a sa cumbata (S.Lay Deidda)◊ a fortza de tanti cumbata apu bintu custu coru
Translations
French
lutte,
dispute
English
fight,
quarrel
Spanish
lucha,
altercado
Italian
lòtta,
altèrco
German
Streit.