brugliàre , vrb: brullai,
brullare,
brullari,
burlai,
burlare,
burulare Definition
nàrrere o fàere brullas, pigare a brullas, siat po erríere e siat, fintzes, po nàrrere calecuna cosa chi si tenet duritu a nàrrere
Synonyms e antonyms
bufonai,
brulletare,
chestiare,
ciascare,
ischeltiare
Idioms
csn:
brulla brullendhe… s'ogru boghendhe = fàghere brullas chi ofendhent, chi faghent dannu; b. a unu = leàrelu a brullas pro l'allegrare, pro lu fàghere a ríere, pro l'istraviare candho est tropu orioladu; cun santos e cun macos no cheret chi si bi brullet = is santus ca meressint arrispetu, is macus ca no cumprendint
Sentences
cun su tiau no boit a brullai! ◊ torraiant a su rivu ridenne e brullànnesi ◊ invece de ti ndhe burulare, míntemi in parte de sos milliones! ◊ cun macus e cun santus no fait a brullai ◊ no mi brulles ca ndhe apo pagu gana! ◊ issu fut ferenau, ma is amigos no dhu lassànt un'iscuta chentza dhu brullare
Translations
French
railler,
plaisanter
English
to play a trick
Spanish
bromear
Italian
burlare
German
verspotten,
aufziehen.
bufonài , vrb: bufonare Definition
pigare a unu a errisu, a brullas, a cullonu, a bregúngia, a befa
Synonyms e antonyms
abbefiare,
befai,
brugliare,
ciascare,
collonare
Sentences
ti ses bufonadu de tanta zente, tue! ◊ a bufonare cun su fogu est comente a si chircare sa morte ◊ bos ndhe sezis bufonendhe, de isse ◊ peri su babbu at bufonau a su fizu prus mannu ca fit galu a códias a si cojubare
Etymon
itl.
buffonare
Translations
French
bouffonner,
plaisanter
English
to play the fool,
to laugh at
Spanish
vacilar
Italian
burlare,
buffoneggiare
German
verspotten,
Possen reißen.
ciacotài, ciacotàre , vrb: tzacotare Definition
istare a ciacotos, pigandho a befa, a brulla a ccn., foedhare tanti po istare a chistionu
Synonyms e antonyms
befai,
bufonai,
ciascare,
ciascotare
Sentences
divertide ballendhe e ciacotendhe totu umpare
Etymon
spn.
chacotear
Translations
French
railler
English
to play a trick
Spanish
mofar
Italian
burlare
German
verspotten.