abbefàdu , pps, agt Definition
de abbefare; chi est pigau a befa, dhu pigant a befa, a errisu
Sentences
Sardigna mia, tue abbarras abbefada e a birgonza ca nesciunu acontzat sos bisonzos tuos! (U.Curcu)
Translations
French
souffre-douleur
English
laughingstock
Spanish
ridiculizado
Italian
deriso
German
verspotten.
abbefàre, abbefiàre , vrb: befai Definition
de abbefare; chi est pigau a befa, dhu pigant a befa, a errisu
Synonyms e antonyms
abbilgonzare,
abbirgonzire,
atzantarare,
befulare,
bufonai,
ilvilgonzare,
sbregungiri
Sentences
fit a matrofas e ciacotas abbefendhe sos cumpanzos ◊ sos mannos mi abbéfiant ca fato custas cosas
Etymon
srd.
Translations
French
bafouer,
railler
English
to deride
Spanish
escarnecer,
mofarse
Italian
beffare,
derìdere
German
verspotten,
auslachen.
arreulài , vrb Definition
pònnere s'arréulu, fàere a befa a unu cun sulitos o tródhios fatos cun sa buca, pigare a súrbios
Synonyms e antonyms
abbefiare,
abbilgonzare,
abbirgonzire,
dellezare,
ibregungire,
ifachilare,
ilvilgonzare,
mofare,
strocillai
Sentences
torru, o Sardigna intzimiara, a sa tita tua múllia, istancu e arreulau (E.Collu)
Etymon
srd.
Translations
French
se moquer
English
to deride
Spanish
mofarse,
ridiculizar
Italian
schernire,
derídere
German
verspotten.
atreculàre , vrb Definition
pigare a befa
Synonyms e antonyms
atrecare
Translations
French
bafouer,
railler
English
to mock
Spanish
mofar
Italian
beffare
German
verspotten.
cantonàre , vrb: acantonare Definition
pònnere cantzone, pigare in giru, a befa
Synonyms e antonyms
ifutire,
strocillai
Translations
French
se moquer (de)
English
to make fun of
Spanish
mofarse,
vacillar
Italian
canzonare
German
verspotten.
ciacotài, ciacotàre , vrb: tzacotare Definition
istare a ciacotos, pigandho a befa, a brulla a ccn., foedhare tanti po istare a chistionu
Synonyms e antonyms
befai,
bufonai,
ciascare,
ciascotare
Sentences
divertide ballendhe e ciacotendhe totu umpare
Etymon
spn.
chacotear
Translations
French
railler
English
to play a trick
Spanish
mofar
Italian
burlare
German
verspotten.
ilbantàre , vrb Definition
foedhare de unu naendhondhe male, a disprétziu, a innóriu, a menguamentu de valore
Synonyms e antonyms
aciociai,
afrentai,
desdorai,
disprejare,
ilzenzare,
ispresciare,
ispucire,
isvenzare,
menispresiare
| ctr.
abantai,
calculai
Sentences
bi ndhe at chi bantant e ilbantant cun su matessi mutu, cantendhe
Translations
French
se moquer
English
to mock
Spanish
escarnecer
Italian
dileggiare
German
verspotten.
ilzenzàre, ilzunzàre , vrb: ingengiai,
inzelzare,
inzenzare,
inzunzare,
inzuzare,
irgengiae,
irgrenzare,
irzenzare,
iszenzare Definition
pigare a disprétziu, nàrrere male de ccn. o de calecuna cosa o fàere cunsideros po ndhe menguare su valore o s’importu
Synonyms e antonyms
abbenzare,
ingiugliare,
isvenzare
/
aciociai,
afrentai,
desdorai,
disprejare,
ilbantare,
irghenzare,
menispresiare
| ctr.
abantai,
aprentziare
Sentences
est babbu tou su chi mi at ilzunzadu ◊ mancari istracos de tzapare e un'acantu bufados, la leant a cantare ilzenzèndhesi paribari ◊ de s'operadu de sa vida passada no l'inzunzemus mancu po cumprou! ◊ cussu at irgrenzadu a tie ◊ ti ant inzenzadu a fizos tuos!
Surnames and Proverbs
prb:
su molenti ingengiau est bell'e comporau
Etymon
itl.t
ingiuliare
Translations
French
mépriser,
déprécier,
se moquer (de)
English
to despise,
to scorn at
Spanish
despreciar,
menospreciar,
depreciar
Italian
disprezzare,
deprezzare,
schernire
German
verachten,
abwerten,
verspotten.
inzestràre , vrb Definition
pònnere in bregúngia, pigare a befa faendho ingestos lègios
Synonyms e antonyms
istòlchere,
istrochire,
istrochizare,
strochillai
Sentences
l'azis imparada bene s'iscola de inzestrare e de afachilare!…
Etymon
srd.
Translations
French
railler
English
to mock
Spanish
escarnecer
Italian
beffeggiare,
schernire con gestàcci
German
verspotten.