abbefàdu , pps, agt Definition de abbefare; chi est pigau a befa, dhu pigant a befa, a errisu Sentences Sardigna mia, tue abbarras abbefada e a birgonza ca nesciunu acontzat sos bisonzos tuos! (U.Curcu) Translations French souffre-douleur English laughingstock Spanish ridiculizado Italian deriso German verspotten.

abbefàre, abbefiàre , vrb: befai Definition de abbefare; chi est pigau a befa, dhu pigant a befa, a errisu Synonyms e antonyms abbilgonzare, abbirgonzire, atzantarare, befulare, bufonai, ilvilgonzare, sbregungiri Sentences fit a matrofas e ciacotas abbefendhe sos cumpanzos ◊ sos mannos mi abbéfiant ca fato custas cosas Etymon srd. Translations French bafouer, railler English to deride Spanish escarnecer, mofarse Italian beffare, derìdere German verspotten, auslachen.

arreulài , vrb Definition pònnere s'arréulu, fàere a befa a unu cun sulitos o tródhios fatos cun sa buca, pigare a súrbios Synonyms e antonyms abbefiare, abbilgonzare, abbirgonzire, dellezare, ibregungire, ifachilare, ilvilgonzare, mofare, strocillai Sentences torru, o Sardigna intzimiara, a sa tita tua múllia, istancu e arreulau (E.Collu) Etymon srd. Translations French se moquer English to deride Spanish mofarse, ridiculizar Italian schernire, derídere German verspotten.

atreculàre , vrb Definition pigare a befa Synonyms e antonyms atrecare Translations French bafouer, railler English to mock Spanish mofar Italian beffare German verspotten.

cantonàre , vrb: acantonare Definition pònnere cantzone, pigare in giru, a befa Synonyms e antonyms ifutire, strocillai Translations French se moquer (de) English to make fun of Spanish mofarse, vacillar Italian canzonare German verspotten.

ciacotài, ciacotàre , vrb: tzacotare Definition istare a ciacotos, pigandho a befa, a brulla a ccn., foedhare tanti po istare a chistionu Synonyms e antonyms befai, bufonai, ciascare, ciascotare Sentences divertide ballendhe e ciacotendhe totu umpare Etymon spn. chacotear Translations French railler English to play a trick Spanish mofar Italian burlare German verspotten.

ilbantàre , vrb Definition foedhare de unu naendhondhe male, a disprétziu, a innóriu, a menguamentu de valore Synonyms e antonyms aciociai, afrentai, desdorai, disprejare, ilzenzare, ispresciare, ispucire, isvenzare, menispresiare | ctr. abantai, calculai Sentences bi ndhe at chi bantant e ilbantant cun su matessi mutu, cantendhe Translations French se moquer English to mock Spanish escarnecer Italian dileggiare German verspotten.

ilzenzàre, ilzunzàre , vrb: ingengiai, inzelzare, inzenzare, inzunzare, inzuzare, irgengiae, irgrenzare, irzenzare, iszenzare Definition pigare a disprétziu, nàrrere male de ccn. o de calecuna cosa o fàere cunsideros po ndhe menguare su valore o s’importu Synonyms e antonyms abbenzare, ingiugliare, isvenzare / aciociai, afrentai, desdorai, disprejare, ilbantare, irghenzare, menispresiare | ctr. abantai, aprentziare Sentences est babbu tou su chi mi at ilzunzadu ◊ mancari istracos de tzapare e un'acantu bufados, la leant a cantare ilzenzèndhesi paribari ◊ de s'operadu de sa vida passada no l'inzunzemus mancu po cumprou! ◊ cussu at irgrenzadu a tie ◊ ti ant inzenzadu a fizos tuos! Surnames and Proverbs prb: su molenti ingengiau est bell'e comporau Etymon itl.t ingiuliare Translations French mépriser, déprécier, se moquer (de) English to despise, to scorn at Spanish despreciar, menospreciar, depreciar Italian disprezzare, deprezzare, schernire German verachten, abwerten, verspotten.

inzestràre , vrb Definition pònnere in bregúngia, pigare a befa faendho ingestos lègios Synonyms e antonyms istòlchere, istrochire, istrochizare, strochillai Sentences l'azis imparada bene s'iscola de inzestrare e de afachilare!… Etymon srd. Translations French railler English to mock Spanish escarnecer Italian beffeggiare, schernire con gestàcci German verspotten.

«« Search again