abéju , nm Synonyms e antonyms berinizu, grima, lollória, violu Etymon srd. Translations French obsession, idée fixe English obsession, fixed idea Spanish manía, obsesión Italian ossessióne, idèa fissa German Obsession.
avrinzàda , nf Definition genia de idea, de cosa chi si arregodat cun dificurtade, pagu / bènnere s'a. = fai un'acucada, bènnere carchi idea macota Synonyms e antonyms bijione Sentences no mi l'ammento bene: ndhe apo coment'e un'avrinzada 2. li est bénnida s'avrinzada Translations French souvenir fugace English fleeting memory Spanish recuerdo lejano Italian pàllida idèa, ricòrdo sfuggévole German blasse Ahnung, flüchtige Erinnerung.
berinízu , nm Definition idea mala a essire de conca Synonyms e antonyms abeju, berrinzu, grima, lollória, violu Sentences l'ant leadu a corpos ma no che li est essidu su berinizu de bi torrare a proare! Translations French idée fixe English obsessed idea Spanish obsesión Italian idèa fissa German Zwangsvorstellung, fixe Idee.
bidhídhiri , nm Definition idea maca, istrambeca, badhine Synonyms e antonyms adhídhiu, bibbirriu, billèlleres, birbillitzu, bremmigorru, crichivellu, muschinada, píspara, treca, tzelevriada, tzintzirilliu, viúscula, zibbírriu Sentences ti ndhe benit, a tie, de bidhídhiris a conca!…◊ no ti sunt passados ancora sos bidhídhiris?! Etymon srd. Translations French idée bizarre English odd idea Spanish idea peregrina, extravagante Italian idèa bizzarra German wunderliche Idee.
cascabédhu, cascabéllu , nm: cascavèglia, cascavégliu, cascavellu Definition idea badhinosa, pistighíngiu, pentzamentu malu; nau de unu, chi dh'ant orróschiu o chi at orróschiu; a logos, genia de sonàgia pitichedhedha / ghetare cascavégliu a unu = ficare ódiu, tírria, menospretziai Synonyms e antonyms bidhídhiri, bigirria, erredha, férnia, fumacera, irriolu, iscrapitzada, meleda, zibbírriu / ischiglitu Idioms csn: bogai (o bogaisindi) is cascavellus de conca = fàghere lassare (o lassare) sas ideas macas, sos machines; lassai su cascavellu, o is cascavellus; ghetai cascavellu a ccn. = leare a regelu Sentences e no nci dh'essit su cascavégliu de conca! ◊ podides irmazinare su cascavellu chi mi at postu candho mi at allegadu de "sos àteros astros"! (A.Deplano)◊ issu at ghetau cascavellu a is barracellus e a is canis ◊ bogai su mediori e is cascavèglias! Etymon ctl. cascavell Translations French fantaisie, idée fixe English fancy, oddness Spanish capricho, antojo Italian caprìccio, bizzarrìa, idèa fissa German Laune, fixe Idee.
gríma , nf Definition cosa chi s'istat sèmpere pentzandho, chi si giughet in conca a sa sighia Synonyms e antonyms abeju, berinizu, violu Sentences no mi ch'essint mai dae grima, ca sas anzones meressint sentidas! ◊ sa grima issoro fit de fàghere sa cosa sa die de mesaustu Translations French marotte, dada English fixed idea Spanish manía, idea fija Italian idèa fissa German Zwangsvorstellung, fixe Idee.
ibbortàre , vrb: ilvoltare, ilvortare, irbortae, irbortai, irbortare, irvortare, irvostare, irvotare, isboltare, isbortare, isvoltare, isvostare, ivoltare Definition dare borta, cambiare bandha de un’andhóngiu, nau in su sensu de fàere una furriada, cambiare o fàere cambiare idea, decisione, cunditziones; giare istrobbu, fàere pèrdere tempus Synonyms e antonyms istorrai, istransire / conchinare / furriai, tramudai | ctr. cumbínchede Sentences cun promissas de pònnere indústrias sont ilvoltendhe sa zente dae campagna ◊ fit cojuendhe cun d-una bella giòvana ma sos parentes l'ant isboltadu ◊ innanti at detzisu e apustis si est isboltadu ◊ sa morte ebbia mi podet isboltare de mi cojare cun tegus! ◊ mi iais nau ca beniais ma bosi seis irbortaos ◊ su pitzinnu si est irvortatu e at cambiau in malu ◊ unu carabbineri at irvortau unu dellitu ◊ nche li fit incassatu in conca d'essire a bannitare e nessune fit reséssitu a l'irvortare 2. cussos chi leant a isvilu sos líbberos oe o cras s'isvoltant a àinos Etymon srd. Translations French détourner, dissuader English to dissuade, to change one's mind Spanish cambiar de idea, disuadir Italian cambiare idèa, distògliere, dissuadére German abbringen, ablenken, abraten.
idèa , nf: bidea, idei, irea, irei Definition pentzada o pentzamentu, cosa chi si pentzat, fintzes una genia de determinu o decisione po calecuna cosa, su chi si pentzat o chi si credet de calecuna chistione, su chi si pentzat de fàere (a/c.: prus de una borta si podet agatare iscritu o intèndhere bidea ca, deasi comente sa /b/ a bortas benit bene a che dha trantzire in cuménciu de foedhu, a bortas arrechedit a dha pònnere in foedhos chi però no cumènciant cun custu sonu, e a bortas si faet fintzes chentza bisóngiu perunu) Synonyms e antonyms credéntzia 1, indenna, pensamentu Idioms csn: zúghere idea, èssere in s'idea de, pònnere s'idea a fàghere una cosa = cherrer fàghere, pessare de fàghere una cosa; fàghere cosa de i. sua = chentza chi bi lu cumandhet neune, solu ca cumprendhet e cheret; dàresi a s'i. mala = ponnirisí a fai mali; cambiare i. = istorraisí, irbortàresi; tzacaresiche un'i. in conca = incaschetare; bogaindi s'i. a unu de ccn. cosa = fàghere passare s'idea; un'idea (nadu pro unu tantu) = pagu pagu, un'aizu Sentences mi nat s'idea ca is bagadias ti at a tocai de dhas lassai assébiu! ◊ ello it'est s'idea, chi ses ponindhe sa tiaza in sa mesa?! ◊ nau dh'iat s'idea de si bogai un'arrogu de narboni po dh'arai a trigu ◊ cherzo ischire it'est s'idea chi ti portat custa sera! (G.Budroni)◊ no ndh'at idea de si cojuare, no! ◊ no bi aia pensadu, ma de candho mi ndh'ant faedhadu apo cumintzadu a bi pònnere s'idea 2. candho unu faghet sa cosa de idea sua mancu de sa pelea faghet contu! ◊ lis intonat chistiones fintzas chi benint in s'idea sua ◊ candho li passat s'idea za si at a frimmare! ◊ mancu a ndhe li nàrrere a fàghere gai: tantu za est in cuss'idea!…◊ it'est chi at in idea?! ◊ a is duus giòvunus ant circau de ndi dhis bogai s'idea de sa coja ◊ idea manna teneis, oi, poita a su chi apu cumpréndiu seis preparendi unu grandu festinu!◊ iscusa, ma po immoi non seu in cuss'idea!◊ sunt totu in s'idea de fàghere dinari! 3. si mi dao a s'idea mala, fato istochendhe e ponzendhe a un'ala! 4. po cambiai e po s'istorrai nci bollit nudha, un'irea! Etymon itl. Translations French idée, conviction English idea Spanish idea Italian idèa, convinzióne, intènto German Idee, Ansicht, Absicht.
istorrài, istorràre , vrb: storrai Definition torrare o fàere torrare agoa, torrare a pentzare a una decisione pigada o idea e decídere de àtera manera, cambiare idea, cambiare abbitúdine, bogare de cabu a calecuna cosa fintzes decídia; fintzes menguare, torrare a prus pagu / picioca istorrada = fidantzada chi si est lassada cun su fidantzadu Synonyms e antonyms ibbortare, ilfurriare, stolli, tonchinare | ctr. cumbínchede Sentences su bentu aiat istorradu sas naves de su viàgiu insoro ◊ andhamus candho cherimus, no nos at a istorrare s'ite de fàchere! ◊ sos coros istorrant de dolore ◊ che fia in sa de sorre mia pro ndhe l'istorrare de fàghere cussa lassapia a sa crésia (G.Ruju) 2. bòcali de capu, mira chi babbu at resone de no lu chèrrere e de t'istorrare! ◊ tue no as a istorrare de is paràulas chi as ispesu! 3. a bias tocat de istorrare sa fiama torrèndhela a iscaldire a fogu lentu pro li acontzare sa tèmpera ◊ su frumi in s’istadi istorrat a coreta Surnames and Proverbs prb: mellus a s'istorrai de s'àcua pagu Etymon srd. Translations French dissuader, changer d'avis English to dissuade, to change one's mind Spanish disuadir, cambiar de idea Italian dissuadére, ripensare, recèdere, cambiare idèa German abbringen, seine Meinung ändern.
storrài , vrb: istorrai* Definition torrare o fàere torrare agoa, su si torrare a pentzare e decídere de àtera manera, cambiare idea, segare un'acórdiu, bogare de càbudu a calecuna cosa fintzes decídia / isposus storraus = fidantzados chi si sunt lassados ca no si cherent prus; storrai sa brenti = irromasire Synonyms e antonyms disviare, ilfurriare, ilviare, ispònnere, istòdhere Sentences at fatu su mòri storra storra cun sa màchina ca no podiat furriai ◊ mellus a si storrai de is àcuas bàscias chi no de is altas ◊ sa mulleri ndi at storrau su maridu tontu de messai ca su trigu fiat a mesu ingranidura ◊ storrandi is brebeis candu nci sàrtiant foras de is làcanas! 2. no mi storru de su fuedhu ◊ àcua de fragus no mi ndi ghetu: no mi storrit sa fémina, puru!…◊ dh'emu posta a menti timendi chi s'incràs no si storressit ◊ gravellu miu, timu chi no ti storris! ◊ custus fiant tant'annus isposus epuru si funt storraus ◊ Perdu s'est storrau de Gesús candu una serbidora dh'at connotu Translations French dissuader, changer d'avis, rétracter English to dissuade, to change one's mind, to take back Spanish disuadir, cambiar de idea Italian dissuadére, distògliere, ripensare, cambiare idèa, ritrattare German abraten, abbringen, seine Meinung ändern, widerrufen.