allàtzu , nm: lantu* Definition
lióngiu, acàpiu, css. cosa chi podet serbire po acapiare in calecuna manera
Synonyms e antonyms
presógliu
/
avincu
/
ispera
Idioms
csn:
truncare sos allatzos = isbodhiaisindi, lassare sos inghírios; truncare sos allatzos cun ccn. = essire a iscórriu, in malas; pèrdere donzi a. = pèrdere s'isperàntzia, isporàresi
Sentences
cantos allatzos amus truncadu a su gherra gherra! ◊ féminas, allargu, chi dogni allatzu cun bois est truncadu! ◊ bi tenzo allatzos de corzu boinu ◊ at leadu su fizu a corpos de allatzu
2.
ndhe at pérdidu donzi allatzu
Translations
French
lien
English
lace,
tie
Spanish
lazo
Italian
làccio,
vìncolo
German
Schlinge,
Band.
cadiàna , nf Definition
genia de ispaitu fine o codriola, forte
Sentences
sa cadianedha de sa bússia fit totu nodos, segada e torrada a annúnghere
Translations
French
lacet,
extra-fort
English
lace
Spanish
lazo,
cordón
Italian
làccio,
fettùccia
German
Schnur.
cróbu 1 , nm: ciopu 1,
cropu 1,
crou 1,
giobe*,
lobu Definition
inghíriu, incropada de cosa (filu, fune, codriola, e àteru) fatu coment'e acapiandho a nodu, ma lenu, largu de pòdere iscúrrere po cassare un'animale; orrugu de sartitzu curtzu, longu su tanti de fai unu cricu cun is càbudos acapiaos impare; lóriga de cadena e fintzes asa de istrégiu piticu
Synonyms e antonyms
cannaca,
lantu
Idioms
csn:
tènnere a cropu = a latzu; piscare a unu in cropu = sighire a unu faghindhe su dannu, in grímines
Sentences
dhu portat acapiau a crobu de suncurri
2.
mi at donau duus crous de sartitzu ◊ sa sartitza est menzus fata a crobos minores
3.
sos barratzellos fint fachenne sa posta a sos bardaneris pro los piscare in cropu e nche los issacare in galera ◊ est una cuculia chene cropos
Surnames and Proverbs
smb:
Crobu
Translations
French
lacet,
saucisson
English
lace,
sauseges drum
Spanish
lazo,
cordón
Italian
làccio,
ròcchio di salsìccia
German
Schlinge,
Wurststück.
giòbe , nm: ciopu 1,
giobu,
lobu Definition
giru, lobu de cosa (es., filu, fune, codriola) coment'e acapiandho a nodu istrintu o fintzes lenu chi potzat iscúrrere po cassare mescamente animales (ma si narat fintzes in cobertantza po gente); orrugu de sartitzu cun is cabos acapiaos impare; lóriga de cadena
Synonyms e antonyms
isciocu,
lantu
Idioms
csn:
giobu de càriga = filleri de càriga; parare su giobu = parai su latzu; giobitu de criadura = cosa chi si apicat in trugu a sa criadura pro no àere male
Sentences
upas caratzadas de pídigu parant sos giobes a sa libbertade ◊ a giobu mi l'ant tenta sa crabola (G.Fiori)◊ si che torresit a binza gàrrigu de giobos e comintzesit sa catza de sas puzones ◊ retzas, trobeas, giobos fuo, cantos ndhe preparas tue, trassista!
2.
at mandhigadu unu giobu de saltitza ◊ est una cadenita totu a giobitedhos ◊ sa cadena est fata a tantos giobos intrados apare
Etymon
ltn.
cop(u)lum
Translations
French
nœud coulant,
lacet,
anneau de chaîne
English
skipknot,
lace,
link
Spanish
lazo,
eslabón
Italian
càppio,
làccio,
anèllo di catena
German
Schlinge,
Kettenglied.
infócu , nm: infogu,
irfogu,
isfogu Definition
lobu de fune o corria largu chi si betat de atesu a conca o a corros de s'animale arestosu po dhu pòdere aciapare e pigare a fune, comente faent is issocadores
Synonyms e antonyms
infogadolza
Idioms
csn:
betare s'i. a un'animale, tènnere un'animale a i.; èssere a isfogu paradu = a latzu prontu
Sentences
in sas gherras usadu ant cun vitória frundha, arcu, virga e soga pro s'infogu ◊ a bortas mi biso tentu a infogu comente a cadhu in cunzados anzenos ◊ est andhendhe a tènnere a infogu sa baca ispana
Translations
French
lacet,
lasso
English
snare
Spanish
lazo
Italian
làccio
German
Schlinge.
làntu , nm: allatzu,
lassu,
latu,
latzu Definition
genia de lobu chi si parat po cassare animales (ma si narat fintzes de un'aparíciu de filu zingadu); in cobertantza, su chi si faet po pigare s'àteru mancari a ingannu
Synonyms e antonyms
cordonera,
corria,
crobu 1,
isciocu,
peàdiga 1,
soga,
túturu
/
agugeta,
allióngiu,
presógliu,
trena
Idioms
csn:
genias de latzus: a cardiga, a arcu, a púncia, a pértias; parai su l. = parare su crobu; ghetai l. = interrare unu tretu de una canna de bide lassada atacada a su fundhu pro ndhe fàghere un'àteru; latzu a sazitu = sorigarzu
Sentences
faiat is murrus pariat unu margiani tentu a lassu! ◊ parat su latu a tènnere perdiches ◊ cussu est pascendu a fura, ma ciai nci betat su pei a su lassu! ◊ timet che unu sórighe pro su latu
2.
ant abertu sa cassa a is eletoris ocannu puru fendi a modu antigu: parant is latzus…
Surnames and Proverbs
smb:
Latu, Lazzu
Etymon
ltn.
laqueus
Translations
French
lacet
English
snare
Spanish
lazo,
cordón
Italian
làccio
German
Schlinge,
Band.