agugèta , nf Definition
genia de acapióngiu
Synonyms e antonyms
allióngiu,
cordonera,
presógliu
Etymon
spn.
agujeta
Translations
French
lacet,
ficelle
English
lace,
string
Spanish
cordón
Italian
stringa,
legàccio
German
Band.
allàtzu , nm: lantu* Definition
lióngiu, acàpiu, css. cosa chi podet serbire po acapiare in calecuna manera
Synonyms e antonyms
presógliu
/
avincu
/
ispera
Idioms
csn:
truncare sos allatzos = isbodhiaisindi, lassare sos inghírios; truncare sos allatzos cun ccn. = essire a iscórriu, in malas; pèrdere donzi a. = pèrdere s'isperàntzia, isporàresi
Sentences
cantos allatzos amus truncadu a su gherra gherra! ◊ féminas, allargu, chi dogni allatzu cun bois est truncadu! ◊ bi tenzo allatzos de corzu boinu ◊ at leadu su fizu a corpos de allatzu
2.
ndhe at pérdidu donzi allatzu
Translations
French
lien
English
lace,
tie
Spanish
lazo
Italian
làccio,
vìncolo
German
Schlinge,
Band.
alliongiàe, alliongiài , vrb: liongiai Definition
istrínghere o acapiare cun calecunu allióngiu
Synonyms e antonyms
acapiae,
liai,
prèndhere
| ctr.
isolbere,
isprèndhere
Sentences
cussa màniga dh'as alliongiada mali ◊ seis alliongendi mànigas a manera de bosatrus cun mannugus de trigu ingraniu!
2.
tengu alliongiaus apari giojas e turmentus ◊ seu alliongiau de is arregordus ◊ seus alliongiaus apari, nosu ◊ sa becesa alliòngiat a cosas prus sérias
Etymon
srd.
Translations
French
lier
English
to lace
Spanish
atar,
anudar
Italian
allacciare
German
zuschnüren.
allióngiu , nm: ligóngiu Definition
ligatzu a frocu o feta po acapiare, in is bestimentos, fintzes corria de iscarpa
Synonyms e antonyms
acapamentu,
acapióngiu,
acàpiu,
presógliu,
presura
/
agugeta,
cordonera
/
cdh. liàciula
Sentences
apu biu duas crocorigas acapiadas cun d-un'allióngiu
Etymon
srd.
Translations
French
lien,
ficelle,
lacet
English
lace
Spanish
cordón
Italian
legàccio
German
Schnürband.
arrandài , vrb: arrendai 1,
randai Definition
fàere o pònnere s’arrandha a unu bestimentu o trastu
Synonyms e antonyms
irrandhare,
trinetare
Sentences
est arrandendi sa camisa ◊ mi ammostas su chi as arrandau me is pannus? ◊ is féminas ant arrandau sa tialledha de s'altari ◊ apu arrendau is lensolos
2.
intamen de arrechiai a su babbu mortu, sa genti iat arrandau po sa filla
Etymon
srd.
Translations
French
faire de la dentelle
English
to lace
Spanish
adornar con encajes
Italian
merlettare
German
mit Spitzen besetzen.
cadiàna , nf Definition
genia de ispaitu fine o codriola, forte
Sentences
sa cadianedha de sa bússia fit totu nodos, segada e torrada a annúnghere
Translations
French
lacet,
extra-fort
English
lace
Spanish
lazo,
cordón
Italian
làccio,
fettùccia
German
Schnur.
cordonèra , nf: corduena Definition
tira de cosa, prus che àteru de orrobba téssia apostadamente, ma fintzes corria de iscarpa
Synonyms e antonyms
agugeta,
allióngiu,
coidana,
corria,
lantu,
presógliu
Sentences
mi serbit unu orrochetu de filu niedhu e una pariga de cordoneras ◊ sas cordoneras de sas tígias ◊ is pabixedhas si acàpiant cun is corduenas
Etymon
ctl.
cordonera
Translations
French
lacet
English
lace
Spanish
cordel
Italian
stringa
German
Schnürband.
cróbu 1 , nm: ciopu 1,
cropu 1,
crou 1,
giobe*,
lobu Definition
inghíriu, incropada de cosa (filu, fune, codriola, e àteru) fatu coment'e acapiandho a nodu, ma lenu, largu de pòdere iscúrrere po cassare un'animale; orrugu de sartitzu curtzu, longu su tanti de fai unu cricu cun is càbudos acapiaos impare; lóriga de cadena e fintzes asa de istrégiu piticu
Synonyms e antonyms
cannaca,
lantu
Idioms
csn:
tènnere a cropu = a latzu; piscare a unu in cropu = sighire a unu faghindhe su dannu, in grímines
Sentences
dhu portat acapiau a crobu de suncurri
2.
mi at donau duus crous de sartitzu ◊ sa sartitza est menzus fata a crobos minores
3.
sos barratzellos fint fachenne sa posta a sos bardaneris pro los piscare in cropu e nche los issacare in galera ◊ est una cuculia chene cropos
Surnames and Proverbs
smb:
Crobu
Translations
French
lacet,
saucisson
English
lace,
sauseges drum
Spanish
lazo,
cordón
Italian
làccio,
ròcchio di salsìccia
German
Schlinge,
Wurststück.
giòbe , nm: ciopu 1,
giobu,
lobu Definition
giru, lobu de cosa (es., filu, fune, codriola) coment'e acapiandho a nodu istrintu o fintzes lenu chi potzat iscúrrere po cassare mescamente animales (ma si narat fintzes in cobertantza po gente); orrugu de sartitzu cun is cabos acapiaos impare; lóriga de cadena
Synonyms e antonyms
isciocu,
lantu
Idioms
csn:
giobu de càriga = filleri de càriga; parare su giobu = parai su latzu; giobitu de criadura = cosa chi si apicat in trugu a sa criadura pro no àere male
Sentences
upas caratzadas de pídigu parant sos giobes a sa libbertade ◊ a giobu mi l'ant tenta sa crabola (G.Fiori)◊ si che torresit a binza gàrrigu de giobos e comintzesit sa catza de sas puzones ◊ retzas, trobeas, giobos fuo, cantos ndhe preparas tue, trassista!
2.
at mandhigadu unu giobu de saltitza ◊ est una cadenita totu a giobitedhos ◊ sa cadena est fata a tantos giobos intrados apare
Etymon
ltn.
cop(u)lum
Translations
French
nœud coulant,
lacet,
anneau de chaîne
English
skipknot,
lace,
link
Spanish
lazo,
eslabón
Italian
càppio,
làccio,
anèllo di catena
German
Schlinge,
Kettenglied.
intradò , nm: intredò,
introdou,
introrò Definition
genia de tessíngiu a lascu (fatu a màchina, industriale) chi si ponet po bellesa prus che àteru in órulos de bestimentu
Synonyms e antonyms
arranda,
randíliu,
trina 1
Sentences
si at postu su bistiri prus bellu, cussu de velludu cun s'intredò biancu (M.A.Cappai)◊ a su postu de su chipurru a sa camisa che dhi ant postu custu introdò
Scientific Terminology
ts
Translations
French
dentelle
English
lace
Spanish
encaje
Italian
pizzo
German
Spitze.
istrínga , nf Definition
tirighedha fine (mescamente de pedhe), ma fintzes biculedhu, orrughedhu piticu, tantighedhu pagu de calecuna cosa / téssidu a i. = a iscringadas, a tiras de diferente colore
Synonyms e antonyms
corria,
tira
/
arrogalla,
biculaza
/
butiu,
stídhiu
2.
de ozu non be ndh'aiat falau nemmancu un'istringa
Etymon
itl.
stringa
Translations
French
lacet
English
lace
Spanish
correa,
tira de cuero,
pizca
Italian
aghétto
German
Schnürband.