búla , nf Definition
su tretu de sa carena, a parte de fora e a parte de aintru, tra sa buca e su tzugu / su pupujone de sa b. = itl. ùgola; sa canna de sa b., de su gúturu = garguena, itl. trachèa; sa figu de sa b. = mela o nughe de s'úturu, annou de su tzugu o nú de su gúturu, itl. pómo d'Adamo
Synonyms e antonyms
gula,
gúturu
Idioms
csn:
betare sa fune a b. a unu = batírelu a fàghere su chi no cheret; èssere tentu a b. = portai sa boxi iscannia ca at pigau frius; pònnere in b. (nau de cosas de papai)= arrèsciri in su gúturu; èssere a bula de… = tènniri totu su chi si bolit, su chi si tenit in ganas, meda
Sentences
cantas bias su malassortadu bi acurtziaiat sas laras sididu, tantas s'undha che li fuiat suta lassèndhelu pro sempre a bula asciuta
2.
cussu fritu chi apo leadu mi at tentu a bula
3.
su frutuàriu cherfu ponet in bula ◊ a bula de dispiagheres so, de candho so cun issu!…
Scientific Terminology
crn
Etymon
ltn.
gula
Translations
French
gorge
English
throat
Spanish
garganta
Italian
góla
German
Kehle.
cannighína , nf: gannighina Definition
nau prus che àteru pl., totu is cannas de su gúturu (ingurtidórgiu, canna de is prumones, venas e artérias)
Synonyms e antonyms
ganga
Sentences
mi at contau ca sos sordaos punghent a sas cannighinas mannos e piticos, dhos iscannant che anzones!
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
gorge
English
throat
Spanish
garganta
Italian
góla
German
Kehle.
gurútu , nm, nf: gútura,
gúturu Definition
su tretu de sa carena, a parte de fora e a parte de aintru, tra sa buca e su tzugu; carrela, orruga o camminu istrintedhu, badhigru istrintu; sa trumba de sa geminera / min. gurutinu = boturinu
Synonyms e antonyms
bilguzu,
bula,
búturu
/
caminu,
carrela,
àidu
Idioms
csn:
mela de su gúturu = su nodu, o figu, nughe de sa bula, annou de su tzugu o nú de su gúturu; sa canna de su gúturu = garguena; gúturu de monti = tretu astrintu a zisa de badhigru, coladorzu in mesu de duas puntas de monte; gúturu istrintu = nau de ccn., chi manighendhe ndhe sèberat carchi cosighedha prus a físsiu chi no pro bisonzu (es. su sèmene de sa ua)
Sentences
chi bolit papai e bufai apalas mias dh'at a arresci in su gúturu! ◊ no mi est arribbau mancu a su gúturu, de cantu fut pagu! ◊ pro ingurti custa cosa tocat a portai su gúturu che mainga de capotu!…
2.
sos gurutos in bidha fint bódios: no si bidiat ànima ◊ in sa cora aundi finiat su gúturu, Assunta fiat isciacuendu is pannus, in frúmini ◊ sos gurutos fint fatos a impredau ◊ nos poniamus a cúrrere a cantu potiamus in sos gurutinos de su vichinatu
Scientific Terminology
crn, bdh, slg
Etymon
ltn.
guttur
Translations
French
gorge,
sentier,
détroit
English
throat,
path
Spanish
garganta,
callejuela
Italian
góla,
vïòttolo strètto
German
Kehle,
enger Weg
incaussài , vrb Definition
nau de cosa chi s'ingurtit, àere dificurtade a passare in su gúturu; asciutare sa buca (nau de cosa chi si papat po s'efetu chi faet a sa buca, ca essit arrasposa)
Synonyms e antonyms
aèschere,
arrèschere,
incaussire
Sentences
a Sarbadori, comenti at biu sa pobidha, dh'incaussat su binu!
2.
tengu sa buca totu incaussada de cussu cachi chi apu papau
Translations
French
de travers
English
which goes the wrong way (said of food)
Spanish
atragantar
Italian
andare di travèrso (détto di cibo)
German
in die falsche Kehle kommen.
irgangàre , vrb: isgangare,
sgangai Definition
segare is cannas de su gúturu o gannighinas; segare is tuledhas, genia de néulas a parte de aintru in su gúturu; segare, bogare is gangas a su pische
Synonyms e antonyms
iggannai,
ispajolare,
ispobiai,
ispojai,
sgraguenai
Sentences
aiat irgangatu una erveche e l'aiat cota a budhitu
Etymon
srd.
Translations
French
égorger,
opérer des amygdales
English
to slit s. o.'s throat,
to cut tonsils
Spanish
degollar,
quitar las amígdalas
Italian
sgozzare,
tagliare le tonsille
German
die Kehle durchschneiden,
die Mandeln entfernen.
ispajolàre , vrb: ispogiolare,
ispojolare,
ispujolare Definition
púnghere su pogiolu, o pojolu, asuta de s'origa
Synonyms e antonyms
iggannai,
irgangare,
ispaulare,
ispobiai,
ispojai,
sgraguenai,
spuinai
Sentences
apustis chi l'at dau su corfu a conca, a su porcu, pro che l'acabbare l'at ispojolau su trucu ◊ l'at ispojolau chin s'istillu ◊ ita est, procu, ca dhu bolint ispujai?
Etymon
srd.
Translations
French
égorger
English
to slaughter
Spanish
degollar
Italian
sgozzare
German
die Kehle durchschneiden.
obèschere , vrb: ovèschere Definition
arrèschere in su gúturu, nau de sa cosa de papare chi no andhat a bia dereta e faet a tussire o chi s'ingurtit a trebballu / mi so obéschiu = m'est postu su mossu in bula, femu allupendimí
Synonyms e antonyms
abèschere,
ammadèschere,
arrancare,
arrèghere,
arrèschere,
iscaussire
/
arròsciri
Sentences
si mi obeschet su pane de chiarju in s'obu de sa gorgobena (G.Delogu)◊ cudhu binu nche l'at ghetau a imboladura e azomai s'est obéschiu!
2.
ma proite mi sichis a ingromorare, a obèschere solu a ti bíere acoconau, incolonconiu, barrosu?
Translations
French
avaler de travers
English
to go the wrong way
Spanish
atragantarse
Italian
andare di travèrso (détto di cibo)
German
sich verschlucken,
in die Falsche Kehle geraten.