corína , nf Definition
su naturale de una persona de èssere de bonumore o inchigia, nau fintzes in sensu de coràgiu / èssere de mala corina = de uta mala
Synonyms e antonyms
índula,
iscarpentu,
uta
/
afuta,
aragoni,
arrenigna,
arrennegu,
bischiza,
bústica,
búzara,
crocone,
gormone,
grema,
mútria,
stacu,
studugu
/
cdh. curina
Sentences
zente de corina, sos Sardos! ◊ no ti est mancada sa corina de facher mòrrere un'ómine valente!
Etymon
itl.
corina
Translations
French
tempérament,
rage,
colère
English
anger
Spanish
temperamento,
rabia
Italian
temperaménto,
ràbbia
German
Temperament,
Wut.
naturàle , agt, nm: naturali Definition
chi est deasi comente sa natura dh'at fatu, chi est cunforma a sa natura, a comente andhat desesi, a solu; sa manera de fàere, de si cumportare chi unu tenet chentza chi potzat dipèndhere de su ch'ischit o imparat o chi bolet, ne de s'educatzione e ne de s'annestru, ma nau a bortas fintzes in su sensu de abbitúdine pigada o, foedhandho de matas e animales, genia de calidade (fintzes peca)
Synonyms e antonyms
incrina,
índula
/
físsiu
| ctr.
fatiscu
Sentences
at cussu naturale: est latranghigurtzu! ◊ isse at unu naturale gasi bonu chi faghet cun totugantos ◊ cussu at naturale malu: no faghet cun neunu! ◊ a èssi gelosu dhu tenit de naturali ◊ teniat unu naturale: li aggradaiat sa cosa licarda! ◊ cust'àinu tenet su naturale de carchidare ◊ no l'inchestes ca tenet naturale malu! ◊ furiat una fémina forti de naturali ◊ at cussu naturale: si leat fritu li benit su male de sa bula
2.
arratza de naturali chi tenit, a furai! ◊ cust'àrbure tenet su naturale de si barriare de fiore ma de muntènnere pagu frutu
3.
de morti e de dolori nci nd'est fintzas tropu in su naturali de custu mundu
Etymon
itl.
Translations
French
naturel,
propension
English
character,
inclination
Spanish
natural
Italian
naturale,
caràttere,
inclinazióne,
propensióne
German
natürlich,
Naturell,
Charakter,
Temperament.