arrosiài , vrb: orrosare, rosiai Definition isciúndhere de arrosu, betare abba (o àteru) a ispergiadura, ma fintzes abbare meda Synonyms e antonyms abbae, abbuerare, arrusciai, saurrare / lentorare Sentences seu arrosiendi su pranteri in sa tuedha 2. sa figumorisca su mengianu chitzi est arrosiada e sa spina no bobat Scientific Terminology tpm Etymon spn. Translations French irriguer English to irrigate Spanish rociar Italian irrigare, cospàrgere di rugiada German bewässern, bestreuen.

impodhinàre , vrb Definition pònnere o ispergiare sa podha, imbuscinare in s'iscete; nau in cobertantza e cun tzacu, su s'interessare de calecuna cosa o chistione chi a unu no dhi pertocat, candho no depet Synonyms e antonyms imbusai, infarinai / importare Sentences s'impódhinat sa mesa ca sinono su pane si apítzigat a sa linna ◊ est totu impodhinada ca fit cherrendhe ◊ su pane tendhindhe cheret impodhinadu pro no si apitzigare a su cannedhu 2. ma ite ti ndhe impódhinat a tie de custa chistione: proite no ti che istas a un'ala?! Etymon srd. Translations French enfariner English to flour Spanish enharinar Italian infarinare German mit Mehl bestreuen.

«« Search again