arrosiài , vrb: orrosare,
rosiai Definition
isciúndhere de arrosu, betare abba (o àteru) a ispergiadura, ma fintzes abbare meda
Synonyms e antonyms
abbae,
abbuerare,
arrusciai,
saurrare
/
lentorare
Sentences
seu arrosiendi su pranteri in sa tuedha
2.
sa figumorisca su mengianu chitzi est arrosiada e sa spina no bobat
Scientific Terminology
tpm
Etymon
spn.
Translations
French
irriguer
English
to irrigate
Spanish
rociar
Italian
irrigare,
cospàrgere di rugiada
German
bewässern,
bestreuen.
impodhinàre , vrb Definition
pònnere o ispergiare sa podha, imbuscinare in s'iscete; nau in cobertantza e cun tzacu, su s'interessare de calecuna cosa o chistione chi a unu no dhi pertocat, candho no depet
Synonyms e antonyms
imbusai,
infarinai
/
importare
Sentences
s'impódhinat sa mesa ca sinono su pane si apítzigat a sa linna ◊ est totu impodhinada ca fit cherrendhe ◊ su pane tendhindhe cheret impodhinadu pro no si apitzigare a su cannedhu
2.
ma ite ti ndhe impódhinat a tie de custa chistione: proite no ti che istas a un'ala?!
Etymon
srd.
Translations
French
enfariner
English
to flour
Spanish
enharinar
Italian
infarinare
German
mit Mehl bestreuen.