abbruncài, abbruncàre , vrb: abbrunchiai,
abbrunchiare,
abbrunciare Definition
atumbare o iscúdere a su bruncu, a murros, e fintzes pigare a su bruncu, nàrrere cosa coment'e giaendho una briga, naendho cosa in contràriu; pònnere bruncu (in sa carrada, in s'ampudha, in su papare o, is animales, in s'erba a pàschere); rfl. èssere a primma
Synonyms e antonyms
abboluire,
arruncare,
brigare,
chelcire,
irmurrare,
irruncare,
ispochiare,
sbruncai,
stronciai
/
assansiare
/
adobiai,
atumbae,
imbronconai,
trabbucai 1
/
agghegiare
/
ammurrionare
Idioms
csn:
abbruncai su frascu = artziai su frascu po bufai a bruncu; abbruncare su fogu = acontzare su fogu, sos titones
Sentences
fit andhendhe a s'apàlpidu, abbrunchendhe a bicos e chizolos ◊ at leadu a dereta, istontonendhe e abbrunchendhe in s'impedradu iscumbessu ◊ abbruncai un'animali chi si bollit fuiri ◊ is brebeis candu tenint ispédhiu de andai, dhas abbruncu e si firmant ◊ at abbruncau is cunsilleris sentza nimmancu dhis lassai isterri s'arrexonamentu!
2.
abarras isciacuendi pratus… abbrunca de su salatieri! ◊ is brebeis funt abbrunchendi sa pastura
3.
su sèneche lu cussizat severu e firmu, ma isse no resessit a abbruncare s'ammolighinamentu, pessandhe a una fémina chi no est sua
Etymon
srd.
Translations
French
heurter,
claquer
English
to give a slap (on lips)
Spanish
abofetear,
golpear en los morros
Italian
dare un mostaccióne
German
auf die Schnautze hauen.
iscarpedhàre , vrb: iscrapedhare Definition
trebballare a iscrapedhu
Synonyms e antonyms
iscrafedhai
Sentences
mi so postu a iscrapedhare unu santugristos ◊ ndh'as iscarpedhadu de crastos, tue!…
Etymon
itl.
scalpellare
Translations
French
sculpter
English
to sculpt
Spanish
esculpir
Italian
scolpire
German
hauen.
istocagiàre , vrb: istocazare,
istochigliai,
istochizare,
stochigiai Definition
púnghere a istocu, a lepedha, giogare a isticadas de istocu
Synonyms e antonyms
aggortedhai,
apugnalai,
arresorzare,
intolare,
istocadare,
istochedhare
Sentences
e chie ti l'at muntesa, cussa pòbera, candho l'as istochizada?!
Etymon
itl.
Translations
French
poignarder
English
to stab
Spanish
apuñalar
Italian
stoccheggiare
German
mit dem Degen hauen.