allebiàe, allebiài, allebiàre , vrb: alleviare Definition
fàere prus lébiu unu dolore, una pena, fintzes unu pesu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
achedare,
aliviai,
alixerai,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
illezerigare
| ctr.
ingrajai,
peorare
Sentences
portant gràtzias e consolu po allebiai dogna mali ◊ alleviare sa tribbulia, allebiare sos turmentos ◊ iscàvula làmbrigas de iscioru, allebiadí sa cuscéntzia de su malu iscinitzu!
Translations
French
soulager
English
to relieve,
to comfort
Spanish
aliviar
Italian
alleviare,
risollevare
German
lindern,
mildern.
allejàre , vrb Definition
illebiare, fàere prus lena o lébia una pena, una suferéntzia
Synonyms e antonyms
abblandai,
aliviai,
alixerai,
allebiae,
allenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare
Sentences
bois, Deus de piedu, dazemila sa morte a mi allejare s'agonia! ◊ canto pro mi allejare carchi anneu ◊ tocos nobales de arruchidas campanas allejant làgrimas e isperas
Etymon
srd.
Translations
French
calmer,
adoucir
English
to soothe
Spanish
aliviar
Italian
lenire
German
lindern.
allenàre , vrb: alleniare Definition
fàere prus lena una cosa forte, mescamente una suferéntzia; lassare lasca una cosa tirada, una cosa càdria / a. sa voche = abbasciai sa boxi; a. s’andhera = andai prus abbellu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
abbambiai 1,
aflusciai,
allentai,
iscanzare
| ctr.
acadriare,
apretai,
incrispai
Sentences
nàdeli goi ca li allenat su dolore! ◊ pro cantu podes su patire allena! ◊ su sole allenat sa calura a s'intirinada ◊ gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos chi sa boghe deveit allenare ◊ cun custa cura sos dolores mi ant allenadu
2.
a boltas mi alleno sa chintolza ◊ si lis allenas aizu sa fune frazant totu! ◊ a pagu a pagu si allenat s'andhonzu (P.Casu)
3.
allena sa gianna!
Etymon
srd.
Translations
French
adoucir,
apaiser,
affaiblir
English
to diminish,
to soothe
Spanish
mitigar,
aliviar
Italian
mitigare,
lenire,
affievolire
German
mildern,
lindern,
schwächen.
assebiài , vrb: assegliai,
asseliai,
asseliare,
asselliai,
assiliare,
seliare Definition
istare in asséliu, abbarrare sérios, firmos, trancuillos; fàere istare in pàusu, pònnere apostu, aconciare, fintzes cuncordare, andhare de acórdiu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
apachiare,
apasaogare,
assedhentae,
assentulae,
asselenare,
assuermai,
assussegai,
illebiare
/
aconciare,
mezorare
/
allichidie,
assantai,
remonire
| ctr.
atrepillai,
incidai,
suguzare
Idioms
csn:
asseliaresindhe, de una cosa = lassaidha stai chentza dha circai prus; asseliai su fogu = acontzare su fogu; asseliare su sonnu = passai su sonnu
Sentences
seu artziendi e carendi in su letu sentza de pori assegliai ◊ cussa próida no at asseliadu mancu su brúere ◊ andandu andandu su biaxi si est asseliau ◊ su pipiu poita no dh'assélias? ◊ asséliadi in domo, no andhes a ziru! ◊ si s'asséliat su bentu fait a intzurfuai ◊ de su dolore no bi apo asseliadu, istanote! ◊ giovanedha, pensa de ti assebiai, lah ca dhus prangis cussus fastígius!◊ fit a boghes ma za l'apo fatu asseliare
2.
soi asseliandu cosa in sa mesa ◊ lassadha fai, ca est asseliandu s'aposentu!
3.
cun totu cussu dinai s'iat asseliau sa domu ◊ chi imbucat dinai, su predi podit asseliai sa crobetura de crésia ◊ nci ammancat peti chi si abbrugit su pràngiu po asseliai is cosas!…
4.
no mi ndhe assélio: lu chirco fintzas chi l'agato! ◊ tue za no ti ndhe assélias chentza fàghere su dovere! ◊ sa zente si ndh'est asseliada de protestare
5.
circais de mi bociri poita is fuedhus mius no assélliant, cun bosatrus (Ev)◊ chi assellit a intru de issus totu su prexu miu!
Etymon
srd.
Translations
French
apaiser
English
to appease
Spanish
aquietar,
calmar
Italian
acquietare,
calmarsi,
tranquillizzare,
sedare
German
beruhigen,
sich beruhigen,
lindern.
illenàre , vrb: illeniare Definition
ifritare o callentare fintzes a èssere tébiu; nau pruschetotu de unu dolore, menguare, dòlere prus pagu, fintzes fortzare prus pagu tirandho calecuna cosa, lassare andhare
Synonyms e antonyms
intebiai,
isalenare
/
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare
/
abbambiai 1,
aflusciai
| ctr.
imbudhighinare
/
ingrajai,
peorare
2.
chie podiat illenare su dolore tuo?
3.
si l'illenas sa bríglia cust'ebba curret
Etymon
srd.
Translations
French
adoucir,
calmer
English
to soothe
Spanish
aliviar
Italian
lenire
German
lindern.