abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai,
abbrandhare,
abbrannare Definition
fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandhire,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
illebiare,
illenare
/
menguai
| ctr.
agghegiare,
crèschere,
incrispai
Sentences
mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo
2.
candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat
Etymon
spn.
ablandar
Translations
French
adoucir,
apaiser
English
to mitigate
Spanish
mitigar,
aliviar
Italian
mitigare,
attutire
German
beruhigen,
mildern.
addonnàre , vrb Definition
fàere a unu, o una cosa, de si ndhe pòdere serbire, fàere cambiare su cumportamentu a manera chi pòngiat mente, chi si lessat pigare comente bolet s'àteru
Synonyms e antonyms
ammarchidare,
ammasedae,
ammodhiae,
domai
Sentences
si ti giompo già ti fato addonnare!…◊ già mi est costadu a l'addonnare, cussu cristianu!…
2.
custa bértula est tètera ca est noa: su tempus sempremmai l'at a addonnare!
Etymon
srd.
Translations
French
apprivoiser,
domestiquer
English
to domesticate,
to soften
Spanish
domesticar,
ablandar
Italian
addomesticare,
ammorbidire
German
zähmen,
mildern.
allebiàe, allebiài, allebiàre , vrb: alleviare Definition
fàere prus lébiu unu dolore, una pena, fintzes unu pesu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
achedare,
aliviai,
alixerai,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
asseliare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
illezerigare
| ctr.
ingrajai,
peorare
Sentences
portant gràtzias e consolu po allebiai dogna mali ◊ alleviare sa tribbulia, allebiare sos turmentos ◊ iscàvula làmbrigas de iscioru, allebiadí sa cuscéntzia de su malu iscinitzu!
Translations
French
soulager
English
to relieve,
to comfort
Spanish
aliviar
Italian
alleviare,
risollevare
German
lindern,
mildern.
allenàre , vrb: alleniare Definition
fàere prus lena una cosa forte, mescamente una suferéntzia; lassare lasca una cosa tirada, una cosa càdria / a. sa voche = abbasciai sa boxi; a. s’andhera = andai prus abbellu
Synonyms e antonyms
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
asselenare,
assussegai,
illebiare,
illenare
/
abbambiai 1,
aflusciai,
allentai,
iscanzare
| ctr.
acadriare,
apretai,
incrispai
Sentences
nàdeli goi ca li allenat su dolore! ◊ pro cantu podes su patire allena! ◊ su sole allenat sa calura a s'intirinada ◊ gasi isciopesit pro tantu penare isfoghendhe in piantos e lamentos chi sa boghe deveit allenare ◊ cun custa cura sos dolores mi ant allenadu
2.
a boltas mi alleno sa chintolza ◊ si lis allenas aizu sa fune frazant totu! ◊ a pagu a pagu si allenat s'andhonzu (P.Casu)
3.
allena sa gianna!
Etymon
srd.
Translations
French
adoucir,
apaiser,
affaiblir
English
to diminish,
to soothe
Spanish
mitigar,
aliviar
Italian
mitigare,
lenire,
affievolire
German
mildern,
lindern,
schwächen.
asselenàre , vrb: assulenare Definition
assussegare, fàere serenu, pònnere in paghe
Synonyms e antonyms
abbacai,
abbonantzai,
abboniri,
allebiae,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
assussegai,
illebiare,
illenare,
praxare
| ctr.
agegherai,
airai,
salargiare
Sentences
tue assulenas tribbulias, penas e tristuras
Etymon
srd.
Translations
French
calmer,
apaiser
English
to calm,
to quite
Spanish
calmar,
aliviar
Italian
calmare,
mitigare
German
beruhigen,
mildern.
istutuinàre , vrb Definition
illebiare, abbrandhare su sabore forte (de is papares grassos)
Translations
French
atténuer la saveur
English
to moderate a flavour
Spanish
atenuar el sabor
Italian
attutire il sapóre dei cibi
German
den Geschmack mildern.